Incepand cu luna iunie 2011, in sectiunea „Exclusivitate” a acestui blog voi relua publicarea unei serii de articole, cred eu interesante, pe care le-a scris un amic de-al meu in cadrul unei campanii intitulate “Nu poti pretui daca nu cunosti!” …

Campania este initiativa câtorva arhitecti locali si isi propune monitorizarea statiunii Sinaia din punct de vedere arhitectural si urbanistic. Este in fapt mult mai mult decât atât pentru ca, ceea ce se intâmpla la Sinaia se intâmpla in mai toate localitatile din tara. Sinaia nu a fost insa o alegere intâmplatoare. in afara de renumele ei de cea mai importanta statiune turistica montana si de reputatia inca vie de fosta resedinta regala, Sinaia mai este si localitatea cu cele mai multe monumente de arhitectura pe cap de locuitor din România. Fiind un oras mic, intesat insa de cladiri valoroase, interventiile arhitecturale sau urbanistice nefericire sunt mult mai vizibile aici si nu trebuie sa fi specialist ca, prin simpla comparatie, sa poti separa cu usurinta valoarea de chici.

Campania de presa a fost initiata acum mai bine de doi ani cu sprijinul Ordinului Arhitectilor din România, sub numele de „Salvati Sinaia”  si s-a materializat intr-o suma de articole si comentarii publicate in presa locala. Consideram oportun ca aceste informatii sa depaseasca zona locala si sa fie transmise la nivel national sau in diaspora romaneasca din lume unde sunt convins ca putem regasi destui oameni interesati de acest subiect.

Intreaga serie cuprinde, pana in prezent, 66 de articole cu o ilustratie foarte interesanta (fotografii comparative vechi/nou) scrise de domnul arhitect Dan Nicolae Manea. Pentru inceput va propun un articol  intitualt „BELVEDERILE DIN SINAIA: astazi despre Stânca Sfânta Ana”

Prin aceste articole nu ne propunem decât sa informam, sa prezentam fapte si uneori sa facem sugestii, urmând ca cititorii sa fie cei in masura sa ia decizii. Cred ca pentru orice roman ar fi o mândrie sa poata participa la realizarea unui astfel de proiect, asa ca intrebarea: de unde bani si de unde forta de munca?  nu isi are rost. Cred de asemeni ca mai tanara generatie ar putea fi prima capabila sa urneasca din nou rotile ruginite ale unui mecanism care a functionat multa vreme cu succes: activitate civica.

<<<<<<<<<<<<>>>>>>>>>>>>>>>

BELVEDERILE DIN SINAIA:

astazi despre Stânca Sfânta Ana

ERA peste poate sa fi la sfârsit de saptamâna in plimbare la Sinaia si sa nu mergi sa vezi Stânca Sfânta Ana. Pe platforma nivelata de la baza stâncii, care mai exista si astazi, erau mai tot timpul rânduite trasuri iar vizitatorii, in tinute elegante, isi clateau privirea cu panorama superba a orasului, inspirau adânc aerul ozonat si isi alinau setea cu o bere rece de Azuga.

Invaluita in legendele muntilor Bucegi, stânca Sfânta Ana a fost la un moment dat locatia unui vechi schit, mica grota si cele câteva inscriptii de pe pereti amintind azi de acest moment. Mai târziu, in 1897, Societatea Carpatina Sinaia, fondata de un grup de drumeti entuziasti dintre care ii amintim doar pe: Tache Ionescu, Bucura Dumbrava, arhimandritul Nifon si Iosif Sângiorgian, a construit aici primul pavilon din lemn, disparut azi.

ASTAZI, acest loc extrem de frumos si de la indemâna oricui, a fost pe nedrept abandonat si apoi uitat. O sageata mâzgalita pe o stânca este aici singurul indicator pe care il poti gasi. Mai apoi, pe marginea drumului care este blocat cu un stâlp metalic, un panou te indeamna sa te intorci daca nu vrei sa te intâlnesti nas in nas cu un urs. Cei care isi iau inima in dinti si merg totusi mai departe, descopara un loc minunat, linistit, sobru prin inaltimea, duritatea si stralucirea stâncii si in acelasi timp prietenos prin calmul panoramei care ti se deschide larg in fata: statiunea Sinaia ghemuita la poalele domoale si impadurite ale muntilor Baiului.

As vrea sa-i intreb ceva pe sinaieni: de când nu ati mai fost la Stânca Sfânta Ana?

Câti dintre copii sau nepotii dumneavoastra au auzit de ea sau când a avut loc ultima excursie cu copii, organizata de una din scolile din zona in acest loc?

Ce putem face in timpul liber când venim la Sinaia? se intreaba pe de alta parte oaspetii statiunii. Unul dintre raspunsurile posibile ar putea fi: mergem la Stânca Sfânta Ana!

Dar distinsii oaspeti nu pot fi primiti oricum, si atunci: ce este de facut?

– locul si imaginea lui (in ilustrate, harti sau monografii) trebuie sa apara in oferta statiunii.

– traseul trebuie marcat cumsecade, deblocat si indicat pe hartile turistice.

– pentru a degaja campul vizual este necesara o cosmetizare a vegetatiei ce a invadat locul.

– prin efortul comunitatii locale se pot face minime amenajari ecologice pentru delimitare,

confort si siguranta adica o balustrada din lemn rotund, câteva banci de lemn si o platforma

si de ce nu, se poate chiar recladi vechiul pavilion din 1897.

Cred ca pentru orice locuitor sau om de afaceri din Sinaia ar fi o mândrie sa poata participa la realizarea unui astfel de proiect, trecindu-si astfel numele alaturi de ilustrii sai predecesori.

Cred de asemeni ca tinerii din scoli ar putea fi primii capabili sa urneasca din nou rotile ruginite ale unui mecanism care a functionat atât de multa vreme cu succes: atitudine si actiune civica.

De altfel, toate aceste intâmplari despre Sinaia trebuiesc adunate si spuse, ca sa ramâna in memoria generatiilor viitoare dar si scrise putind fi astfel comercializate ca produs turistic autentic. Lucrurile de valoare disparute trebuiesc recladite, vechile traditii reânodate si, daca ne vom dovedi vrednici, ar fi minunat sa adaugam si noi câte ceva.

Arhitect Dan Nicolae Manea