Cât te costă o vacanţă în „Oraşul Stelar“ din Rusia. Dumitru Prunariu explică diferenţa dintre simulare şi zborul real„Oraşul Stelar” este centrul în care cosmonauţii ruşi se antrenează de zeci de ani. Acum este deschis şi turiştilor, care plătesc zeci de mii de euro pentru a folosi simulatoarele de imponderabilitate. Dumitru Prunariu explică diferenţa dintre simulare şi realitate

“Oraşul Stelar” este centrul în care cosmonauţii ruşi se antrenează de zeci de ani. Acum este deschis şi turiştilor, care plătesc zeci de mii de euro pentru a folosi simulatoarele de imponderabilitate. Dumitru Prunariu explică diferenţa dintre simulare şi realitate

În epoca comunistă era cunoscută drept Unitatea Militară 26266. Apoi a fost redenumit Centrul de Antrenament pentru Cosmonauţi “Iuri Gagarin”. Cei care au ajuns acolo i-au zis “Oraşul Stelar”. Acum este una dintre atracţiile turistice de lux ale Rusiei.

Oraşul Stelar nu şi-a schimbat obiectivul. Cosmonauţii încă se mai antrenează în acest centru de lângă Moscova, însă pe lângă ei sunt “strecuraţi” şi turiştii care îşi permit să se joace de-a explorarea spaţială. Cei mai mulţi vor să încerce starea de imponderabilitate care le este oferită în două moduri – hidro-imponderabilitatea (turistul este băgat într-un bazin unde densitatea apei îl face să se mişte de parcă ar fi în spaţiu) sau zborul în parabole (turistul este urcat într-un avion care, prin parabolele descrise, oferă pe perioade scurte de timp starea de imponderabilitate). Cine e avid de senzaţii tari poate încerca şi antrenamentul în centrifugă.

Bazinul în care te mişti de parcă ai fi imponderabil

Antrenamentul hidrospaţial este una dintre atracţii. Costă 13.750 de euro şi durează o zi. După vizita medicală obligatorie, turistul este băgat într-un costum original de cosmonaut care cântăreşte 125 de kilograme. Apoi este introdus în bazin unde se află o replică a unui modul al Staţiei Spaţiale Internaţionale. Turistului i se trasează sarcina să părăsească modulul şi să execute lucrări de reparaţie în exterior. Datorită mediului în care se află, turistul va simţi starea de imponderabilitate pe care ar resimţi-o un cosmonaut ieşit în spaţiul cosmic să execute o reparaţie.

Singurul român care a zburat în spaţiu, Dumitru Prunariu, efectua, în urmă cu 30 de ani, antrenamente similare. “Ruşii au avut o idee foarte bună, cu aceste pachete turistice. Cine îşi permite chiar va avea parte de distracţie”, a spus Prunariu pentru gândul. Cosmonautul român a explicat, însă, că una e hidroimponderabilitatea şi alta e ce simţi când chiar zbori în Cosmos. “Din punct de vedere al mişcărilor, senzaţia este aceeaşi şi în bazin, şi în spaţiu. Efectul asupra organismului, însă, diferă. În bazin pluteşti ca şi cum ai fi în spaţiu, te mişti ca şi cum ai fi imponderabil, însă nu simţi răul de imponderabilitate”, a explicat cosmonautul român.

Chiar şi aşa, turiştii sunt asistaţi de specialişti care îi monitorizează funcţiile vitale şi de scafandri care îl ajută în cazul în care se încurcă.

Pachetul de 13.750 de euro mai include transportul, cazare patru zile la un hotel de cinci stele din Moscova, excursii în Piaţa Roşie, la mausoleul lui Lenin etc. Şi bineînţeles, fotografii şi filmări cu turistul în timpul simulărilor.

Centrifugarea blândă

Ceva mai ieftină este atracţia turistică ce include accesul turistului în centrifuga unde cosmonauţii sunt antrenaţi să facă faţă suprasarcinii gravitaţionale. Ruşii se laudă că au cea mai performantă centrifugă din lume, capabilă să simuleze o suprasarcină gravitaţională de 30 G (de 30 de ori atracţia gravitaţională normală). Cum asta ar însemna moarte sigură, însă, turiştii au parte doar de 4 G, timp de 540 de secunde. Evident, după ce au trecut mai întâi printr-un control medical amănunţit.

Preţul acestei distracţii este de 4.800 de euro. “Dacă se efectuează vizita medicală înainte şi suprasarcina se face la piept-spate totul este suportabil. Nu cred însă că se face şi centrifugare cap – picioare”, explică Dumitru Prunariu, care în urmă cu 30 de ani efectua antrenamente similare în acelaşi loc. Cosmonautul a explicat că antrenamentul în centrifugă poate direcţiona suprasarcina la piept şi spate, caz în care, pe lângă ameţeală, singura problemă este că respiri mai greu. Când suprasarcina este distribuită către cap şi picioare, însă, antrenamentul devine mult mai dur. “Sângele se scurge spre picioare, creierul nu mai este alimentat, deci suporţi mult mai greu. Apare vederea înceţoşată, vederea gri, vederea neagră, îţi poţi pierde cunoştinţa. Eu am efectuat antrenamente cu 8 G piept – spate şi 5 G cap – picioare. Oricum, ai o manetă de control în mână ca să poţi opri centrifuga atunci când nu mai poţi”, a povestit Prunariu.

Cât de mult se aseamănă însă senzaţia din centrifugă cu cea din timpul decolării rachetei. “E la fel. Este exact acelaşi tip de suprasarcină”, spune cosmonautul român. Totuşi, fotoliul din rachetă este făcut special pe corpul cosmonautului, pentru a-l imobiliza. “Fotoliul – deşi nu e exact un fotoliu, stăm cu genunchii la gură, cât mai bine imobilizaţi – este făcut special pentru a bloca eventualele mişcări laterale ce pot apărea. La acceleraţia aceea, o mişcare laterală necontrolată îşi poate desprinde organele, coloana, articulaţiile. În centrifugă nu există pericolul acesta”.

Zborul la gravitate zero

Cea mai mare atracţie, însă, rămâne imponderabilitatea în sine, ce poate fi obţinută zburând în parabolă. Turistul va fi urcat într-un avion Iliuşin 76 MDK, care are o cabină capitonată în care nimeni nu se poate răni în momentul în care începe să plutească.

La altitudinea de 6.000 de metri, avionul accelerează în sus, în unghi de 45 de grade, făcând turistul să experimenteze o suprasarcină gravitaţională de 2 G. Apoi avionul decelerează brusc, moment în care survine starea de imponderabilitate. Cum această perioadă nu durează decât 25 de secunde, turistului i se asigură 10 astfel de parabole în timpul unui zbor.

Totuşi, un avion Iliuşin 76 MDK nu va decola decât dacă are minimum 15 turişti la bord, care au plătit împreună 45.000 de euro. Cine doreşte să se alăture unui grup deja format trebuie să plătească 5.200 de euro.

Turism spaţial

Simulările din Oraşul Stelar sunt, însă, pentru unii oameni doar un preambul la călătoria reală în spaţiu. Aici s-a antrenat şi omul de afaceri american Dennis Tito, primul turist care a zburat vreodată în spaţiu. Tito ar fi plătit 20 de milioane de dolari pentru acest lucru. Potrivit Agenţiei Spaţiale din Rusia, însă, în 10 – 15 ani, zborurile de agrement în spaţiu vor costa mult mai puţin şi nu vor mai fi o raritate. La fel crede şi Dumitru Prunariu, care asigură potenţialii turişti că o călătorie în afara planetei nu este un lucru atât de înfricoşător. “Nici pe departe. Trebuie să fii apt din punct de vedere medical, dar nu făcut de fier. Poate fi o distracţie şi sunt nişte senzaţii, nu neapărat tari, dar interesante”, a spus Prunariu.

SURSA: http://www.gandul.info

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Vasilica GRIGORAȘ – Omul și cartea, ființe deopotrivă

„Cărţile sunt fiice ale cerului pogorâte pe pământ ca să aline suferinţele neamului omenes…