Locuri de munca in Prahova: Rulla | Joburi Prahova | Joburi Brasov

Cenaclul Flacara, la 26 de ani de la interzicere

Voteaza articol:
Se încarcă...
· 5.382 afisari

Cenaclul Flacara, intre delicatete si stupizenie

15 iunie 1985 – data la care a avut loc ultimul spectacol al Cenaclului Flacara, pe Stadionul “Petrolul”, din Ploiesti, unde, din cauza unor nereguli de organizare, au murit cativa dintre spectatori si alte cateva zeci au fost ranite. Cenaclul Flacara a fost un fenomen unic pe vremea lui Ceausescu. Reusea sa stranga mii de tineri la fiecare spectacol, ii familiariza cu versuri ale unor mari poeti romani, dar ii antrena si intr-o forma gratuita de nationalism, dirijata de Adrian Paunescu. La 26 de ani de la interzicerea Cenaclului Flacara pe stil vechi, un lucru e sigur : romanii n-au uitat acele melodii pe care le cantau, impreuna cu folkistii lui Paunescu, pe stadioane.

Nationalismul de nisa

Tinerii nu isi puneau prea multe intrebari in legatura cu Cenaclul Flacara. Le placea muzica, le placea sa fie impreuna, sa cante versurile pe care le invatau repede si care nu ii faceau sa se intrebe prea multe. Era vorba despre dragoste, despre renuntare si revenire, despre prieteni, despre parinti, despre atlanti, despre moarte, despre o multime de lucruri in care se puteau regasi  fara probleme. Apoi mai era vorba despre stramosii neamului, despre pamantul sfant, despre Ardeal, despre trecatori, despre pace, despre notiunea istorica de “acasa”, despre apararea frontierelor. Nimeni nu se intreba daca nationalismul nu este, ca si libertatea, o notiune despre care nu se poate vorbi pe o insula pustie. Trebuia sa te raportezi la cineva si la ceva pentru a-ti trambita iubirea de tara, la cineva care ar vrea sa ti-o ciunteasca. Trebuia sa vezi o problema la frontiere daca te ofereai atat de aprig sa le aperi. Aceste probleme nu existau. Dar nationalismul, intr-o tara unde traieste mai mult decat o etnie, este o carte care poate gasi cumparatori, daca stii cum sa o vinzi si daca reusesti sa introduci in textele tale tot felul de ciupituri istorice.

Si acum, cei care au mai mult de 35 de ani iti pot recita zeci de versuri dintre cele care se cantau la Cenaclu. Pe atunci nu aveau absolut nicio problema cu ele, muzica ramanea rapid inregistrata in memorie ca batatorire a unei cai neuronale.

Se canta despre hotare nedrepte care trebuie zdrobite, asa cum apare in “Treceti batalioane romane Carpatii”, despre Stefan cel Mare, care trebuia zguduit de umar din mormantul sau, pentru ca sunt oaresce probleme si ar fi bine sa ne ajute sa-i zdrobim pe cei rai : “Ridica-te, Stefane, si vezi-ti fiii!/ Ca vremea in lume e grea/ Credinta vesnica patriei noastre/ Juram Maria Ta!//”

Apoi, pentru lupta aceea care se apropie, nu se stie exact cu cine si de ce, mai e nevoie si de unelte contondente, deci a intrat in peisaj si melodia “Lancea lui Horea” : “Acelora care falsifica acte/ Si Tara Romana sub talpa o vor/ Noi nu le servim argumente abstracte/ Dar poate de lancea lui Horia li-e dor”.

In cazul in care cei spre care se facea apropo nu s-au simtit inca, exista si melodia “Iancu la Tebea” : “Si nu e roman omul care in viata,/ Odata macar, intr-un ceas minunat,/ Pe sine privindu-se parca in fata,/ Lui Iancu Avram nu i s-a inchinat”.

Dar pe atunci inca nu era la moda multiculturalitatea si nimeni nu se intreba de ce ar trebui sa fim romani toti, mai mult decat la cetatenie, deci si la etnie. Nu este de mirare ca unele dintre aceste melodii lansate la Cenaclul Flacara au ajuns stindarde de lupta, dupa Revolutie, pentru partidele care duc nationalismul spre latura extrema.

Tiranul, dragostea si vinul

Inainte sa ajungem la poemele benigne, cu adevarat pe teme care nu jigneau pe nimeni, sa ne amintim ca tot ca mostenire de la Cenaclul Flacara avem, batatorite neuronal in acelasi timp, si versuri dedicate “Carmaciului”, fara de care nu se puteau intampla prea multe pe vremea aceea. Nicolae Ceausescu nu a aparut niciodata la nici unul dintre spectacolele Cenaclului, dar nici nu era nevoie, pentru ca era pomenit indeajuns de des pentru a i se simti prezenta. Sa ne aducem aminte doar de repede-prinzatorul-de-ureche refren “Traiasca Ceausescu, partidul si poporul/ Traiasca Romania, traiasca tricolorul”…

Apoi vin melodiile “de rand”, in care se iubeste, se bea si se moare. “Adolescentii mai mari” sau cei mai putin stransi in chingi de parinti, precum si tinerii care participa la concertele de pe stadioane fara sa mai ceara voie nimanui sunt eroii celor mai fragezi, care au doar radiourile, carora le explica “asta se canta asa la Cenaclu, asta are doua variante, aici Paunescu se ridica si spune asta sau face asta”. Ei sunt eroi, ei stiu. Ei stiu mai mult decat refrenul unor melodii care circula copiate pe bucatele de hartie, ei au fost acolo cand poetul li s-a adresat direct. Si astfel, cel mai interesant lucru pe care il puteai astepta era sa treci de lalaiala colectiva de la refrene si sa te simti participand direct la refrenul “Deseara sa nu m-astepti,/ O, nu, n-am sa vin,/ Pentru doua vorbe,/ Atat, si-o cana cu vin” toata lumea pandea. Daca aceasta era varianta cantata, nu se intampla nimic deosebit. Daca, insa, era momentul cand in loc de “Pentru doua vorbe” se trecea la dialogul dintre cantaret si poet, toata sala era isterizata, participand la varianta doi.

Un alt gest cabotin-participativ asteptat si apreciat era acela cand Paunescu miza pe coarda poetului-nepereche, spunand : “Ridicati bratele in forma de U, ultima litera a numelui lui Eminescu”. Si atunci curgea textul cantat, in paroxismul general : “Intr-o lume relativa mai avem un nume sfant/ Eminescu-i Romania tainuita in cuvant”. Macar aici era vorba despre un poet, nu despre o frontiera pentru care trebuia sa te bati. Vorba cuiva, din epoca : “Daca Paunescu le-ar cere sa mearga sa ia pe sus Comitetul Central, ar face-o”. Nu le-a cerut.

Tot Cenaclul Flacara si tot oamenii lui Adrian Paunescu au si incontestabilul merit de a fi adus crampeie din poezia romaneasca de pana atunci la urechea spectatorilor si radioascultatorilor, ajutand ca versurile pe care se canta sa si ramana la receptori. Asa ajung acestia sa poata fredona un Bacovia, retinand frumoasa melodie cantata de Nicu Alifantis, dar si versurile : “Eu nu ma mai duc azi acasa…/ Potop e-napoi si nainte,/ Te uita cum ninge decembre…/ Nu rade… citeste-nainte”. Asa au ajuns sa retina versuri ale lui Zaharia Stancu, despre care multi dintre ei ar fi jurat ca a fost doar prozator, pentru ca asa au auzit de el la scoala : “Odata am ucis o vrabie/ Am tras cu prastia-n ea si am lovit-o/ Pe urma, o zi/ Si-o noapte intreaga/ Am tot plans-o si am tot jelit-o”, reluand delicatetea versurilor Elenei Farago, din “Gandacelul”, la care poate lacrimasera in copilarie. Sau “Om in amurg”, tot de Zaharia Stancu. Un alt exemplu ar fi al poemului “Remember”, de Emil Botta : “Ce departe esti, intunecata mea iubita,/ prin peretii odaii te vad ca prin sita,/ si te-aud chemandu-ma ca din alta planeta/ si-mi scrii poezii pe obrazul de creta”.

Toate aceste versuri au ramas in memoria tinerilor de atunci si datorita melodiilor pe care erau cantate, la Cenaclul Flacara al lui Adrian Paunescu.

Poetul si poetii

O subcategorie care se leaga de Cenaclul Flacara este creatia controversatului poet si om Adrian Paunescu. Daca el este cel care semna, in 1982, o scrisoare pentru Nicolae Ceausescu, unde scria “V-am iubit, va iubesc si va voi iubi si nici nu am alta cale”, in aceeasi scrisoare se ingrijea si de mai binele lui, dar si de binele unor medici si inventatori care erau sicanati de regim. Unul dintre cazurile cunoscute in care Adrian Paunescu a deschis o campanie de presa spre a-l ajuta este cel al timisoreanului Vasile Boici, care inventase Boicilul, folosind extract de spanz.

Tot de la Adrian Paunescu au ramas superbe melodii create pe versurile sale, care nu erau ode si nici nu huleau, ci reuseau si reusesc inca sa miste si acum corzi dincolo de politica ale sufletelor noastre : “Fiori prin mine umbla/ Si nu am trebuinta/ Te rog pe tine umbra/ Sa redevii fiinta” sau “Enigmatici si cuminti/ Terminandu-si rostul lor/ Langa noi se sting si mor/ Dragii nostri, dragi parinti”. Raman versuri cu care rezonam : “Cine are parinti, pe pamant nu in gand,/ Mai aude si-n somn ochii lumii plangand./ (…)Cocosati, cocarjati, intr-un ritm infernal,/ Te intreaba de stii pe vreun sef de spital”.

Raman versuri publicate in timpul regimului trecut, intre copertile negre pentru care a optat Paunescu, versuri cu iz de dizidenta•@: “Planeta nu vorbeste romaneste/ Pe lei nu vinde ea la nici un shop/ Asa-m ajuns aici din hop in hop:/ Incetineste, stai si iar porneste”, “Se-ntoarce painea-n sat pe biciclete”.

Cam asta ar fi de spus, in mare, despre Cenaclul Flacara si, tot in mare, despre Adrian Paunescu. Probabil, mai e nevoie de timp si de trecere a istoriei pentru a se vorbi despre om si despre creatia sa, cenaclul.

Daca incercam sa vedem ce spune Wikipedia, il vedem prezentat ca un erou cu penaj extrem de uniform alb, daca nu chiar imaculat, timpul de dinainte de 1989 este numit “perioada asa-zis comunista” iar creatia lui Paunescu bate de departe Mahabharata, cuprinzand mai multe versuri decat cele ale creatiei indiene. Daca dai pe Wikipedia in engleza, iti aduci aminte ca dezastrul de la Ploiesti, din 1985, putea fi evitat daca Paunescu nu ar fi cerut inchiderea portilor stadionului cu toate ca venea o furtuna, pe motiv ca “Cenaclul Flacara poate invinge orice, chiar si furtuna”. Acolo au murit oameni, 60, 40, 9 sau opt daca te iei dupa diverse replici de pe net – pentru ca informatii oficiale nu exista. Si asa, Cenaclul Flacara a fost interzis. Era gelos Ceausescu pe puterea bardului sau? Erau versuri pe care nu le putea intelege? Sau mortii si zecile de raniti au fost prea mult, chiar si pentru un “poet de curte”? Nu stim.

Adrian Paunescu nu ne-a raspuns la telefon, pentru a-si prezenta opinia in legatura cu acest lucru. Oricum, la biografia neromantata a parintelui Cenaclului Flacara, aceasta manifestatie a contat mult. A fost o miscare ce a capacitat multi dintre tinerii Romaniei. Nu doar ei, dar chiar si copiii lor stiu si azi versurile cantate la Cenaclu si aceste melodii sunt si azi desprafuite ades. Dar istoria se repeta in cicluri inchise, cum spune Hegel. Ieri, mortile din Ploiesti au oprit, doar, Cenaclul, fara sa atraga o raspundere penala din partea lui Adrian Paunescu. Azi, sotia actualului politician Adrian Paunescu e cercetata pentru ucidere din culpa si nu face nicio zi de puscarie. S-ar putea spune, dupa titlul unei poezii a Cenaclului, ca marirea e o “repetabila povara”…

Amintiri despre Cenaclul Flacara

Am vrut sa aflam si ce a insemnat Cenaclul pentru tinerii din vremea aceea, ce amintiri au despre acesta.

Adriana Babeti, scriitor si profesor universitar

“N-am fost niciodata la spectacole. N-a fost genul meu, era paralel cu mine. Erau multi cantareti de buna calitate, dar era un gen de spectacol cu care nu intram in rezonanta, mai ales cu persoana lui Paunescu”.

Eugen Gherga, director de programe la Institutul Intercultural

“Era o chestie de respiratie in dictatura, dar nu era de apreciat slavirea partidului. El era de pomenit mereu. Am fost la spectacole de fiecare data cand erau in Timisoara si, uneori, si prin tara. Pozitiv a fost ca lansa muzica folk in Romania. Era mecanismul cel mai direct spre popor, televiziunea avea prea putin timp. Cenaclul a strans stadioane, era aglomeratie, oamenii veneau de bunavoie, nu cu arcanul. In afara de galeriile de la meciuri, era un loc unde puteai sa scandezi, libertate» era lozinca favorita. Paunescu avea un mod de interactiune cu publicul.

Primea biletele si raspundea. Era o formula pe care n-a inventat-o el, dar era probata pe glob. In 1975 – 1976 a cantat si Phoenix cu ei, la Sala Olimpia. A promovat si literatura, apoi Gheorghe Zamfir a fost lansat la Cenaclu”.

Marcel Tolcea, director al Muzeului de Arta din Timisoara

“Marturisesc cu mandrie ca nu am fost la niciun concert, dar marturisesc cu foarte mare rusine ca am incercat sa recit o poezie la Cenaclul Flacara. In 1980 eram la Costinesti si, magnetizat de cateva beri, m-am dus la Adrian Paunescu, in culise, sa-i propun sa citesc o poezie. El manca dintr-un sandwich urias. A intrebat de pot recita cateva versuri. I-am spus ca poezia era despre o bicicleta. Si-a lasat sandwich-ul jos si m-a trimis spre origini. Eu am vrut sa plec spre locul acela, dar, umilit, l-am injurat si eu. Cu persoana a doua plural. Unul dintre baieti a sarit sa ma puna la punct fizic, dar Paunescu, avand un deget ridicat spre cer, a spus : «Lasati-l, e un roman demn». Am o admiratie pentru unii care au cantat acolo, dar cand ma gandesc ca se canta acolo si despre partid si Ceausescu, imi mai pocneste aparatul admirativ”.

SURSA: www.timpolis.ro

Voci, melodii si versuri lansate in Cenaclul “Flacara”

“Oda in metru antic” – recita Adrian Paunescu

Doina Si Ion Aldea Teodorovici – Maluri De Prut

Stefan Hrusca – La nunta ta

Vali Serban – Omul liber

Victor Socaciu – Mereu cu Dumnezeu

Doru Stanculescu – Sambala

Tudor Gheorghe – Danseaza ursul romanesc

Vasile Seicaru – Importante Schimbari

Tudor Gheorghe – Antiprimavara

Gheorghe Gheorghiu – Poveste Veche

Emilian Onciu – Sa Ne Iubim Pe Tarmul Marii Negre

Florin Sasarman – Floare La Rever

Anda Calugareanu – Tacut

Tudor Gheorghe – Colindul Celui Fara De Tara

Victor Socaciu – Oameni De Zapada

Adriana Ausch – Mistretul cu colti de argint

Mircea Bodolan – Balada ranitului dintre linii

Ana Maria Paunescu – Romania, ultimul bal

Adriana Margalina – Vioara Si Padurea

Tatiana Stepa – Ochii albastri ai lui Dumnezeu

Selectie realizata de:
Dragos Cosmin-Lucian PREDA
C.R.R.E.D.A.E.
Clubul Roman pentru Relatii Externe,
Diplomatie si Afaceri Europene
Clubul pentru Romania

http://www.clasicefantastic.ro/

 

Alte voci, melodii, versuri lansate in Cenaclul “Flacara” 

 

In memoriam Adrian Paunescu: Cenaclul Flacara

http://www.youtube.com/watch?v=CjNAt5Un-0w&feature=related

“Oda in metru antic” – recita Adrian Paunescu

http://www.youtube.com/watch?v=AVE7i7Yh8r4

DOR DE EMINESCU – CENACLUL FLACARA

http://www.youtube.com/watch?v=RF2jzI3Fgv8&feature=related

Gil Ionita – Juramant La Putna – recita Adrian Paunescu

http://www.youtube.com/watch?v=l511hdhFDao

Doina Si Ion Aldea Teodorovici – Maluri De Prut

http://www.youtube.com/watch?v=DCIWI-rE-aY

Stefan Hrusca – La nunta ta

http://www.youtube.com/watch?v=DAMaVcwE0Ag

 

Vali Serban – Omul liber

http://www.youtube.com/watch?v=Nt80zKELiRg

 

Victor Socaciu – Mereu cu Dumnezeu

 

http://www.youtube.com/watch?v=AT7HwL_eE0w&feature=related

 

grupul Partaj – melodia Partaj

http://www.youtube.com/watch?v=0A8bT0HlTA0

 

Doru Stanculescu – Sambala

http://www.youtube.com/watch?v=OVdShARCw50

 

Tudor Gheorghe – Danseaza ursul romanesc

 

http://www.youtube.com/watch?v=RM34B7NLHZc

 

Vasile Seicaru – Importante Schimbari

http://www.youtube.com/watch?v=UknShqDr7eM

 

 

Tudor Gheorghe – Antiprimavara

http://www.youtube.com/watch?v=vIwICDXpi_M

 

Gheorghe Gheorghiu – Poveste Veche

http://www.youtube.com/watch?v=NYM_VdmjA5M

 

Emilian Onciu – Sa Ne Iubim Pe Tarmul Marii Negre

http://www.youtube.com/watch?v=tsOsf2mWZSc

 

Florin Sasarman – Floare La Rever

http://www.youtube.com/watch?v=GgftscliFvQ

 

Anda Calugareanu – Tacut

http://www.youtube.com/watch?v=UoOUKP9n02s

 

Tudor Gheorghe – Colindul Celui Fara De Tara

http://www.youtube.com/watch?v=JlYa-pFx02k

 

Victor Socaciu – Oameni De Zapada

http://www.youtube.com/watch?v=I6dhD8XWiYQ

 

Adriana Ausch – Mistretul cu colti de argint

http://www.youtube.com/watch?v=HbnNi7G6GwA

 

Mircea Bodolan – Balada ranitului dintre linii

http://www.youtube.com/watch?v=xsEgMqF4Izc&feature=rec-LGOUT-exp_fresh+div-1r-8-HM

 

Ana Maria Paunescu – Romania, ultimul bal

http://www.youtube.com/watch?v=nUsNVv7Xm9Q

 

Adriana Margalina – Vioara Si Padurea

http://www.youtube.com/watch?v=U1AOmRGUv9E&p=CBA7651627341DBC&playnext=1&index=88

 

Tatiana Stepa – Ochii albastri ai lui Dumnezeu

 

http://www.youtube.com/watch?v=3DOxsoMkp0o&feature=related


Daca ti-a placut articolul, urmareste Totpal's Daily News pe FACEBOOK şi TWITTER!


Publicat de pe 30 iun. 2011 in Fără categorie. Puteti urmari raspunsurile la acest articol folosind fluxul RSS 2.0 iar daca aveti cateva minute libere ne-ar interesa parerea dumneavoastra. Nu ezitati.

1 Comentariu for “Cenaclul Flacara, la 26 de ani de la interzicere”

  1. Sarluceanu

    Habar nu aveti ce a fost Cenaclul Flacara si vorbiti ca sa va faceti o reclama de doi bani. Ce faceati voi pe timpul lui Ceausescu si ce ati facut voi in comunism?NIMIC, ati fost niste NIMENi si acum incercati sa faceti pe dizidentii si pe victimele, murdarindu-l pe cel care nu va fi uitat niciodata de popor, de tineri si de milioanele sale de cititori. Putea cineva sa spuna ce a spus el in dictatura?As fi curios sa va priviti in adancul sufletului vostru curat,murdar si sa vedeti adevarul. Toata horda de insulte si de publicitate prin hulire, nu face nici macar cat negrul sub unghiei maestrului Paunescu. Parca am mancat un sac de lamai cand citesc SF de la mii de ani lumina de ceea ce fost Cenaclul Flacara si Adrian Paunescu.

Parere ta

CAZARE *** la Busteni – Poiana Tapului

cazare Busteni

Tarif cazare incepand de la 180 ron/zi

Vizitatori acum pe site

Participa si tu la ” BURSA LOCURILOR DE MUNCA in Busteni si imprejurimi “

Top articole:

Cele mai noi articole:

Comentarii recente

Primaria Busteni

stiri targoviste

Articole RECOMANDATE !!!

Copyright © Mihai Mircea Totpal. Toate drepturile sunt rezervate. Statistici oferite de Google Analytics.