Deşi Regele Mihai beneficiază încă din 2007 de o decizie de restituire a proprietăţilor confiscate de comunişti din zona Peleş, se pare că procesul de restituire nu se poate finaliza.
Există şi o decizie de punere în posesie a proprietăţilor din Domeniul Peleşului. Mai mult, în baza acestei decizii, Casa Regală a reuşit în 2008 să intabuleze aceste imobile cu terenurile aferente. Numai că statul român, prin intermediul Guvernului Boc, s-a trezit, în 2009, să conteste legalitatea procedurii de retrocedare a acestor proprietăţi. Mai exact, Guvernul a susţinut că intabularea proprietăţilor nu a fost făcută legal şi a cerut Corpului de Control al Primului-ministru să verifice acest caz. Considerând că, în urma verificărilor, există nereguli cu întabularea, RA-APPS a depus plângere penală împotriva funcţionarilor publici din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Prahova. În 2010, Parchetul şi-a declinat competenţa către DNA, în prezent cazul aflându-se în ancheta acestui organism. Care sunt consecinţele şi semnificaţiile implicării DNA în această procedură şi cum este întârziată finalizarea restituirii proprietăţilor regale?
Ce consecinţe are această anchetă a DNA asupra procesului de restituire a proprietăţilor din Domeniul Peleş
Deşi Regele Mihai nu este vizat direct de plângerea penală a RA-APPS (Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat), inevitabil contestaţiile statului român şi ale RA-APPS duc la o tărăgănare a finalizării procesului de restituire a proprietăţilor Familiei Regale.
În prezent, Regele Mihai este în posesia proprietăţilor cuprinse în Domeniul Peleş confiscate de regimul comunist. Regele şi-a redobândit proprietăţile în 2007, ca urmare a unor cereri de revendicare, făcute în baza Legilor 10/2001 şi 247/2005. Deşi decizia de retrocedare a fost dată în 2007, restituirea efectivă s-a făcut abia în 2008, după intabularea imobilelor.
Între statul român şi Rege a existat un Memorandum de înţelegere prin care Regele şi-a dat consimţământul ca Peleş, Pelişor şi Foişor să rămână în circuitul public şi să fie administrate de către stat pentru o perioadă determinată.
Memorandumul prevedea că, deşi este proprietar, Regele Mihai nu va putea schimba destinaţia Castelelor Peleş, Pelişor si Foişor pentru o perioada de 3 ani, chiriaşii (Statul Român, Ministerul Culturii şi Cultelor si RAPPS, fiecare responsabil de o clădire diferită) continând exploatarea imobilelor în cauză.
Regele însuşi a decis să păstreze destinaţia de muzeu a Castelului Peleş. Castelul Pelişor este folosit de Familia Regală, iar Castelul Foişor este dedicat protocolului de stat.
În 2011, contractul de închiriere dintre stat şi Regele Mihai a fost prelungit cu încă 3 ani, astfel încât cele trei castele vor mai fi în circuitul public pentru o perioadă de încă cel puţin 3 ani.
Casa Regală a reuşit să intabuleze imobilele în 2009 şi, cu toate acestea, procesul de restiuire nu a fost finalizat, ca urmare a suspiciunilor Guvernului, transformate în plângere penală
Retrocedarea domeniului Peleş a fost iniţiată de Ministerul Culturii şi a avut loc în 2006, când Călin Popescu Tăriceanu era prim ministru.
Toate imobilele aparţinând Domeniului Peleş, cu terenurile aferente, au fost puse în posesie printr-o decizie a RA-APPS din 2006. (Decizia 461/2006). Casa Regală a reuşit să intabuleze imobilele în 2009 şi, cu toate acestea, procesul de restiuire nu a fost finalizat, ca urmare a suspiciunilor Guvernului, transformate în plângere penală.
După ce imobilele aparţinând Domeniului Peleş, cu terenurile aferente, au fost puse în posesie, prin Decizia RA-APPS din 2006, Guvernul Boc, prin Corpul de Control, a dispus un control al modului în care s-a făcut întabularea şi a susţinut că înscrierea în evidenţele Cărţii Funciare a fost făcută fără înştiinţarea RA-APPS.
Guvernul a mai susţinut că întabularea s-a făcut în lipsa proceselor verbale de punere în posesie şi fără rezolvarea problemei compensării cheltuielilor statului cu privire la Domeniul Peleş. După ce corpul de control al primului ministru a pus sub semnul întrebării memorandumul de înţelegere între Guvernul României şi Regele Mihai, Procurorii anticorupţie au început verificările.
Ceea ce a contestat RA-APPS, în plângerea penală din 2009, a fost că funcţionarii publici din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Prahova, care întabulaseră imobilele retrocedate, au făcut aceste întabulări ilegale. Aici apare însă întrebarea: eventuala nerespectare a unor proceduri poate constitui motiv de plângere penală, sau faptă de corupţie?
De ce trebuie Casa Regală să se plătească compensaţii pentru nişte îmbunătăţiri pe care statul le-a făcut la o proprietate confiscată?
În cursul anului 2009, RA-APPS a cerut Regelui Mihai plăţi compensatorii pentru lucrările şi construcţiile făcute de stat în perioada în care proprietăţile au aparţinut acestuia. Cele două părţi nu s-au înţeles însă asupra valorii compensaţiilor. RA-APPS a cerut 10,7 milioane euro, dar Casa Regală a oferit doar 2,5 milioane euro.
Casa Regală a susţinut că ar fi vorba despre adăugarea de către stat doar a unei terase şi a unei bucătării şi că, prin urmare, compensaţiile cerute sunt disproporţionate. La rândul său, Guvernul a susţinut că, în momentul retrocedării, fostul suveran ar fi primit şi complexul turistic “Furnica”, deşi în 1948, când s-a făcut naţionalizarea, imobilul era doar un grajd.
Statul comunist a confiscat proprietăţile private şi le-a adus, de-a lungul timpului, unele îmbunătăţiri.
De ce, în momentul restituirii, proprietarul trebuie să plătească compensaţii pentru nişte îmbunătăţiri pe care statul comunist le-a făcut unei proprietăţi care nu-i aparţinea?
Retrocedarea proprietăţilor din Domeniul Peleş nu poate fi fi analizată din cauza unei suspiciuni de corupţie
SURSA: http://spunesitu.adevarul.ro
