Seara zilei de 25 mai 2010, a fost, pentru Filarmonica Paul Constantinescu, aşa cum şi-a dorit-o tânărul muzician Cosmin Faur – întemeietorul Cvartetului ARTYS, membru al Orchestrei Simfonice. Cu o sală  aproape plină, ocupată de un public sensibil şi receptiv faţă de muzica de café conçert & corală ! Evenimentul s-a întrupat într-un spectacol care  a confirmat profesionalismul iniţiatorului şi al ambelor formaţii artistice: ARTYS & DANIELESCU, dirijate de un as al artei corale româneşti – maestrul Valentin Gruescu ! Întreaga noastră admiraţie şi, în numele publicului prezent, preţuirea şi respectul pe care le merită, cu asupra de măsură, d-lui prof. Corneliu Nicolae Irimia şi echipei d-sale manageriale, pentru sprijinul dat şi încrederea în noile generaţii de muzicieni adevăraţi !

  • Feţele neliniştii

„Dacă nu acum, când ! Dacă nu eu, atunci cine ?” – am rezonat într-un  téte-a-téte, după reluarea Stagiunii simfonice, într-o convorbire cu tăcutul dar mereu alertul Cosmin Faur – muzician animat de proiecte sonore originale, de un curaj remarcabil, potrivit – de minune – cu vârsta  şi poziţia d-sale profesională. Descendent dintr-o familie de muzicieni sadea, cum să trăiască în afara imperiului Eutherpei ?

Publicului este momentul să îi împrospătăm preferinţele, să-l ferim de gregara manelitate, să-i aerisim spiritele ! Proiectul gândit de Cosmin Faur mi-a sunat în tonalitate majoră, sumă a unor nelinişti remarcabile; un spectacol  de un rafinat gust artistic: o suită de lucrări corale alternând cu o alta, de muzică distractivă în sensul  elevat al cuvântului. Or, menirea cvartetului Artys îşi găsea consistenţa valorică în această excelentissimă construcţie cu finalitate estetică ! Cum să nu susţii un început de asemenea coloratură, în expresia ei vădit înnoitoare !

  • Dualitate de invidiat

Conlucrarea între un muzician animat de o aspiraţie inedită, cu perspectiva tradiţiei, şi un maestru al artei corale, de talie europeană, a cucerit sala Filarmonicii ploieştene, ocupată de vreo cinci sute de melomani. Valurile de aplauze frenetic lăsate să răsplătească, într-adevăr, un spectacol magnific, au confirmat valabilitatea proiectului şi calităţile lui muzicale superlative. Domnii Cosmin Faur şi Valentin Gruescu au consacrat, în acea seară de 25 mai 2010, un gen de spectacol  categoric inedit – cel puţin pe meleagurile regăţene. Este de invidiat o asemenea fericită dualitate, profesional vorbind, pe care,  cu mâna pe inimă vă mărturisesc că am privit-o din fotoliul meu !

  • Muzica – Diva

Care nu aţi fost de faţă la această probă de profesionalism şi responsabilă proiecţie sufletească, prin pasionata paradă de café conçert şi lucrări corale, vă asigur că aţi pierdut o seară de reverie curată şi adânc răscolitoare ! Păi, să simţi că şi scaunul de sub tine se mişcă în ritmurile Dansului ungar, de Johannes Brahms, într-ale Dansului rusesc – oricât de anonim este şi astăzi, să te trezeşti pe meridianul unde Man kin’ whoo pee se cântă cu un patos senzual, să vezi cum te aruncă în altă lume Parfum de femeie – din filmul american omonim, spuneţi şi dumneavoastră dacă n-am dreptate !  A urmat New York – New York – coloana sonoră a altui mare film de epocă, şi melancolica Ragtime – esenţa acelor sentimente care,  la picioarele Femeii iubite rămase, tind să definească rosturile noastre pământeşti ! Seară istorică, în viaţa muzicală a Ploieştiului – 2010, când, de la rampa scenei Filarmonicii, maestrul Valentin Gruescu, de multă vreme încoronat cu laurii europeni ai recunoaşterii valorice, a etalat, prin gruparea sa vocală, Ioan Cristu Danielescu, un repertoriu perfect şi inefabil interpretart. Suita celor zece piese corale, cu o minuţie de bijutier pusă în valoare,  între care Joshua fitt the batlle şi dificilul The Dance, prelucrare şi adaptare specială a d-sale – dedicată Cvartetului Artys –, după Edward Elgar, într-un continuu superlativ, a ridicat publicul  în picioare, cuprins de  infuzia cuceritoarei Muzici, să exclame repetat: Bravo ! Bravo ! Bravo ! Cronicarului însuşi, ca şi multor altora, lacrimile bucuriei inexprimabile, li s-au agăţat de coada ochilor, timide dar sincere… !

  • Lebădă albă, pianul

Sub degetele maestrului Horia Moculescu, pianul Filarmonicii a rezonat, odată cu vocea baritonală a d-sale, pe notele compoziţiei dedicate Coralei şi Cvartetului care l-au primit, ca şi publicul, cu aplauze prelungite, intitulată Baladă – text şi muzică pe spaţii cosmice ale simţirii omeneşti ! Scurtul speach al oaspetelui – cap de afiş, a ridicat temperatura întregului spectacol, cu fineţea şi elogiul respectuos adus ploieştenilor şi distinşilor parteneri de scenă.Mulţumim, Cosmin Faur, Valentin Gruescu, Cvartetule Artys şi ţie, Corală Ioan Cristu Danielescu !!! Vă îmbrăţişează,

sursa: informatiaprahovei.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Soferii model fac toate aceste lucruri! Fa-le si tu!

Nu este deloc greu sa fii un sofer model in trafic, sa conduci prudent si sa ai grija de a…