Popoarelor binecuvântate de Dumnezeu, care în vremuri de restriște și de adâncă încrâncenare – când  datorită unor fenomene declanșate de oameni fără Dumnezeu – ajung într-un mare impas, se ridică problema acută uneori ca acel popor să mai supraviețuiască sau nu, adică oamenii care formează acel popor să se răspândească în alte nații, sau li se acordă o șansă, o cale luminată prin care să iasă din catacombele nedreptății, prin luminătorii de neam care pot fi; conducători de oști, ierarhi, diplomați ori oameni simpli, dar carismatici, care urmează să devină eroi legendari.

Istoria și cultura noastră menționează mulți eroi și  personalități bine conturate, care prin prezența, învățăturile,  intervenția lor eroică sau tăcută ori prin faptele lor vitejești sau ziditoare întru Cuvânt, ajută la explicarea unui adevărat miracol și anume acela al supraviețuirii ”unei insule de latini într-o mare de slavi”.

Scriitoarea Grația Lungu Constantineanu în volumul său intitulat ”Părintele Iustin Pârvu – ctitor și părinte duhovnicesc” apărut la editura Haritina în anul 2009, s-a oprit asupra personalității unuia dintre cei mai mari duhovnici contemporani. Așa cum mărturisește , autoarea a ajuns să scrie acest volum ca un fapt, o misiunea duhovnicescă, după obținerea unei anumite stări de grație divină, realizată prin  post, rugăciune și cu ajutorul duhovnicului personal care i-a oferit  suportul și puterea de a vedea oamenii ”cu urcușurile și coborâșurile lor” de a-i accepta și iubi în lumina adevărului și numai a Adevărului.

Părintele Iustin Pârvu asemeni atâtor alți mari duhovnici nu are o operă scrisă, în schimb are operă țesută cu migală și har mai întâi în nevăzut cum sunt mai toate proiectele, ca ulterior să vadă o țară și o lume întreagă, mirifica sa ctitorie atât în plan material cât și spiritual.

Pentru a reliefa personalitatea și faptele părintelui Iustin, Grația Lungu Constantineanu recurge la o metodă foarte veche, homerică aș putea adăuga și anume aceea de a face cunoscut personajul nu doar ca urmare a observațiilor și cugetării autorului ci oferă posibilitatea altor persoane deosebite care îl cunosc  și mai mult decât atât, care s-au bucurat de proximitatea și învățăturile sale, fiindu-i ucenici – în cazul de față- majoritatea deveniți acum la rândul lor duhovnici ca stareți ai multor mânăstiri aflate pe tot cuprinsul țării, de la ”marea cea mare” până în creierul munților Carpați, unele ridicate chiar la inițiativa  Părintelui lor spiritual.

Multe si năprasnice au fost prigonirile care s-au abătut asupra încercatului popor român!

Ortodoxia, credința ” într-una apostolească și sobornicească Biserică” este cea care în ultimele două milenii a dat forța și puterea acestui neam să treacă și să reziste prin toate vremurile de restriște care s-au succedat pe acest teritoriu aflat la răspântia marilor imperii.

Crimele și ororile comunismului săvârșite pe teritoriul României exercitate asupra a sute de mii de oameni, în special asupra elitei intelectual-spirituale prin: închisoare, suferintă, tortură, nu s-au îndreptat doar asupra corpului fizic ci si asupra sufletului, cerându-le să se lepede de credința în Dumnezeu. Mulți au avut o moarte martirică, nemairezisând acelor presiuni diabolice, iar cei care au rezistat ajungând să trăiască ziua eliberării, au fost ajutați chiar de credința și legătura lor profundă cu Dumnezeu, așa cum reiese din poezia lui Radu Gyr Iisus în celulă, de unde si faptul că autorul a  fost ulterior supranumit ”poetul care l-a coborât pe Iisus în celulă”, în care exprimă o stare comună deținuților, aceea de a fi fost vizitați și întăriți sufletește de chiar Fiul lui Dumnezeu, care  cu două mii de ani în urmă, a fost arestat, torturat și răstignit fără să fie vinovat, în a  cărui fraternitate întru suferință își găseau refugiu, puterea interioară și alinarea că îl urmau întru mântuirea sufletului. Redau un fragment din această impresionantă poezie:

”Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist și ce-nalt părea Crist !
Luna venea dupa El, în celulă
și-L făcea mai înalt și mai trist.

*

Mâinile Lui păreau crini pe morminte,
ochii adânci ca niște păduri.
Luna-L bătea cu argint pe veștminte
argintându-I pe mâini vechi spărturi.

*

Uimit am sărit de sub pătura sură :
– De unde vii, Doamne, din ce veac ?
Iisus a dus lin un deget la gură
și mi-a făcut semn ca să tac.

*

S-a așezat lângă mine pe rogojină :
– Pune-mi pe răni mâna ta !
Pe glezne-avea urme de cuie și rugină
parcă purtase lanțuri cândva”.
      ( Radu Gyr- Iisus în celulă)

***

În acest iad al închisorilor comuniste i-a fost dat Părintelui Iustin Pârvu să-și petreacă anii tinereții!
Săpăturile arheologice din ultimii ani, efectuate la Râpa Robilor din vecinătatea închisorii din Aiud – unde a fost înălțat ( la inițiativa părintelui !) Monumentul calvarului ca omagiu adus foștilor deținuți politici, care asemeni domnitorului Constantin Brâncoveanu (decapitat în anul 1714 la Constantinopol), nu s-au lepădat de credința creștină și omorâți uneori sub tortură ori au murit ca urmare a bolilor necruțătoare în condițiile de subnutriție și umilințe extreme, au fost pur și simplu aruncați, îngropați necreștinește, de cele mai multe ori noaptea, fără slujbe de înmormântare, fără cruci, ale căror schelete au fost găsite în diferite poziții! Printre aceste oseminte sunt și cele ale lui Sandu Tudor, fondatorul grupului Rugul Aprins de rezistență anticomunistă prin Rugăciunea inimii sau isihia, cu bunăvoința Arhimandritului  Vasile Vasilachi, al Mânăstirii Antim din București.

Neamul care are la temelia sa oase de martiri nu poate pieri!

Se știe că cei care iubesc răul și care fac rău sunt dușmanii luminii, pe care o urăsc. Ei fac totul pentru a se opune luminii, pentru ca acțiunile lor rele să nu fie aduse la lumină, căci ei știu foarte bine că atunci ele ar fi recunoscute și condamnate.
Părintele Iustin Pârvu este unul dintre supraviețuitorii acelei închisori de coșmar. A fost voia lui Dumnezeu să-l mențină în viață, nu pentru a depune mărturie despre ce s-a întâmplat la Aiud, despre regimul de detenție despre care nici nu a vorbit. Nu! Părintele a fost protejat de puterea dumnezeiască cu un alt scop, pe care-l vedem materializat acum.

Autoarea volumului Părintele Iustin Pârvu – ctitor și părinte duhovnicesc, Grația Lungu Constantineanu, are meritul de a ne fi oferit o carte de excepție, atât prin modul cum a conceput cuprinsul volumului, cât și procedeul prin care l-a realizat. Parcurgând peste 6000 de Km pentru a realiza toate interviurile, domnia sa ne invită la călătoria spirituală din prima clipă, s-o urmăm din momentul plecării- precizând de fiecare dată că a plecat cu binecuvântarea duhovnicului, ca orice bun creștin când purcede la înfăptuirea unei lucrări importante! Descrie apoi cu lux de amănunte frumusețile peisajelor pline de încântare, unice pentru fiecare din lăcașele sfinte spre care se îndreaptă, introducându-ne pe plan psihologic în atmosfera și binecuvântarea fiecărui loc.

Căutarea lui Dumnezeu este esența oricărui demers spiritual autentic. Importantă este însă alegerea pe care omul o face cu inima lui și care se reflectă apoi în propriile fapte. Tocmai aceste aspecte a reușit Grația să le evidențieze elegant, printr-o curgere lină a dialogului, surprinzând uneori interlocutorul cu câte o întrebare, invitându-l prin formularea întrebării la un răspuns sincer, care ar fi rămas ascuns poate în străfundurile inimii, determinându-l să-și deschidă sufletul, întocmai ca la o spovedanie, inclusiv despre zbaterile, zbuciumul lor sufletesc, lupta cu patimile, cu atracțiile lumii dezlănțuite, despre războiul nevăzut petrecut acolo în adâncul ființei. Spovedania stareților! Pentru noi, poporul ortodox care trebuie să știm măcar o parte din greutățile cu care se confruntă cei implicați în ridicarea și menținerea sfintelor lăcașuri. Acest lucru ne umple de râvnă dar ne și obligă la acordarea sprijinului cuvenit.

Să privim așadar adevărul ca pe un giuvaer ascuns în miezul unui trandafir! Grația Lungu Constantineanu, a reușit prin dialogurile sale să realizate cu grație, cu grijă și iubire de oameni, să îndepărteze  petală de petală până a ajuns să facă să strălucească lumina adevărului întocmai ca diamantul.

Aflăm din lectura acestei cărți și multe amănunte inedite.

Știați de pildă cum se pregătea Ștefan cel Mare din punct de vedere spiritual, pentru bătălii? ” Înainte de bătălie postea trei zile, după bătălie postea 40 de zile, făcea parastas pentru cei căzuți” (Părintele Irineu Sandu).
Despre Părintele Iustin Pârvu este bine să-i lăsăm pe cei în drept, pe cei chemați să vorbească:

”Părintele a suferit foarte mult în închisoare și numai din suferință poți avea o dragoste aparte față de aproapele” (părintele Gavriil- casa Monahală, Aiud).

”Personal, am văzut în Părintele Iustin omul care oglindește în faptele și gândirea sa esența vieții monahale. Știa să supună prin dragoste. Totdeauna încuraja și niciodată nu descuraja. Gândea permanent. Pătrundea realitatea atât în esențialul ei cât și în amănunt. Se ghida după principiul dăruirii totale. A avut o educație severă și se cunoștea bine pe  el însuși. Radia credință. Înfățișarea Părintelui dădea impresia desăvârșirii” (Părintele Amfilohie Mânăstirea Diaconești-Bacău).
”Cred că el avea un plan de a încreștina  – termenul e puțin cam pretențios- de a încreștina România, de a da un suflu nou vieții duhovnicești în România, și a încercat să facă treaba aceasta prin ucenicii pe care i-a trimis, precum Mântuitorul și-a trimis apostolii – în toate zonele, în toate cotloanele țării noastre”( Părintele Iustin Petre -Mânăstirea Sfântul Ioan Casian).

” Pe Părintele îl caută foarte multă lume pentru că este un părinte blând, înțelept, și ascultă pe toată lumea. Nu pune la socoteală oboseala lui”(Părintele Ioanichie Cozma-Mânăstirea Bistrița).

Am  selectat pentru dumneavoastră doar câteva fragmente, lâsându-vă plăcerea lecturii întregului volum, care îmbogățește literatura noastră memorialistică oferindu-ne mărturii de o deosebită importanță și acoperă o arie de mare interes pentru toți creștinii, indiferent în ce țară își duc viața, pentru că adevărul este unul singur, așa cum Dumnezeu este Unul, deopotrivă cu Fiul și cu Duhul Sfânt așa cum știm din simbolul credinței creștine, Crezul, și cum simțim, cum ne șoptește de altfel propria noastă conștiință, că deasupra tuturor stă în toată puterea, slava și măreția Sa, cu iubire față de tot ce a zidit – Creatorul!

Închei cu una din cele mai frumoase, scurte dar atotcuprinzătoare rugăciuni, rostită de Ioana – nepoata Grației- cu glasul ei angelic de copil de trei ani și jumătate, care a învățat ceea ce mulți adulți nu știu încă:
” Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului care pretutindeni ești și pe toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășuiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea, mântuiește Bunule sufletele noastre”!

Elena ARMENESCU

Cuprinsul cartii

”Părintele Iustin Pârvu – ctitor și părinte duhovnicesc”

Titlul Pagina
Prefaţă

7

PARTEA I – Vieţuitor de mânăstire

13

   Locurile natale

15

   Familia

18

   Educaţia din familie

19

   Legătura creştinilor cu mânăstirile

21

   Hotărârea de a intra în monahism

22

   Intrarea şi vieţuirea în Mânăstirea Durău

24

   Viaţa de seminarist

27

   Ascultarea la Seminarul de la Roman

30

   Arestarea

31

   Detenţia

33

   Eliberarea

37

   Transferul la Mânăstirea Bistriţa

39

   Împlinirea unui vis

40

   Ctitorii

42

Partea II – Ctitor de lăcaşuri sfinte şi părinteduhovnicesc

45

    1.  Dialog cu Părintele Ioanichie Cozma

47

    2.  Dialog cu Părintele Vichentie Amariei

53

    3.  Monumentul Calvarul Aiudului

67

    4.  Casa monahală din Aiud

103

    5.  Mânăstirea Cergăul Mic

140

    6.  Mânăstirea Sfântul Ioan Casian

147

    7.  Mânăstirea Sfântul Apostol Filip dinAdamclisi

173

    8.  Dialog cu Monahul Paulin

181

    9.  Dialog cu Părintele Calistrat Chifan

185

   10. Mânăstirea Durău – Dialog cu PărinteleHariton Negrea

214

   11. Dialog cu Maica Filofteia Săucan

243

   12. Dialog cu Părintele Amfilohie Brânză

255

   13. Dialog cu Părintele Mihai Bistriceanu

265

   14. Dialog cu Părintele Irineu Sandu

275

   15. Dialog cu Maica Mariami

296

   16. Dialog cu Părintele Cezar Ieţcu

322

Partea III – Sfinţiri

349

   Sfinţirea bisericii mari

351

   Sfinţirea paraclisului

354

   Sfinţirea Bisericii Adormirea Maicii Domnului

358

Apelul Părintelui Iustin

365

Indice de nume

371

Rezumat

377

Summary
Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Apart Hotel “Best Choice” Sinaia

Cazare in Sinaia “Best Choice Apartments” Apart Hotel “Best Choice” Sinaia cuprinde două a…