Dat fiind caracterul predominant demodulator al conştiinţei provocat de folosirea în alimentaţie a etanolului, motivaţia apetenţei, a dependenţei ori abţinerii de la consum (cu sevraj), atitudinea comportă o dinamică diferită în raport de religie, tradiţii, obiceiuri şi nivelul cultural al unui etos anumit, cât şi în funcţie de accesibilitate.

Interesant de remarcat este faptul că, ulterior, în clinicile psihiatrice de la sfârşitul mileniului trecut, persoanele spitalizate pentru alcoolism sufereau în majoritate de alcoolomanii (psihoze de natură alcoolică), starea lor constituind frecvent o urgenţă psihiatrică. În primii ani ai secolului XXI numărul alcoolofilicilor care solicită în mod deliberat o terapeutică eficientă a crescut progresiv (≥ 65%), atât ca expresie a dezvoltării conştiinţei populaţiei despre sănătate şi a celei mintale în special, cât şi a exigenţei evident mereu crescânde a familiei (în pericol de dezorganizare) sau a societăţii în general (costuri sociale majore – pentru că ≥ 82% din populaţia lumii civilizate a consumat măcar o dată alcool etilic, tutun, cafea ori asocieri).

Cu toate că nu rezultă o corelare sigură între formele clinice ale dependenţei de etanol şi delicvenţă, se remarcă, totuşi, că actele imputabile din punct de vedere juridic (circumstanţă agravantă) sunt comise mai frecvent de către persoanele aflate în stare de beţie obişnuită ori de către alcoolofilici, deoarece consumul de băuturi alcoolice facilitează de regulă declanşarea anumitor afecte (defulări) patologice îndeosebi la psihopaţi (sociopaţi), encefalopaţi, epileptici ori oligofreni. Numărul consumatorilor ocazionali de băuturi alcoolice (indiferent de concentraţia alimentară) este foarte răspândit (alcoolofilicii) în lume, iar datele epidemiologice arată că doar un număr restrâns dintre băutorii înrăiţi devin totuşi alcoolodependenţi şi solicită ajutorul societăţii direct ori indirect (violenţe în familie), eventual o internare în clinicile psihiatrice (pentru dezalcoolizare – episoadele de etilism acut).

Dificultăţile de adaptare socială, desigur mai crescute la alcoolofilici comparativ cu persoanele echilibrate (≥ 68%), impun o cunoaştere mai aprofundată a stărilor predispozante ori favorizante. Studii complexe au relevat o evidentă labilitate homeostazică umorală, endocrină şi nervoasă, ce se menţine şi după dezintoxicare alopatică (curele de dezalcoolizare), situaţie ce explică instabilitatea crescută pe care o prezintă alcoolofilicii faţă de agenţii stresanţi, indiferent de natura lor biogenă ori psihogenă şi evoluţia spre un etilism cronic, polinevrita etilică, delirium tremens, dipsomanie.

La alcoolici, în special în cazurile de delirium tremens, etilism cronic cu tulburări psihice şi dipsomanie, se remarcă oscilaţii la două ore după încărcarea hidrică, fie în sensul unor scăderi ori a unor creşteri ale capacităţilor psihosenzoriale cu revenire la unii băutori cronici între limite normale abia după 4-6 ore (prin metabolizare hepatică).

Fiziologia, farmacodinamia, farmacognozia dezechilibrelor (info)energetice arată că atât etanolul cât şi alte substanţe predominant stimulatoare (cafeina, nicotina, etc.) produc iniţial o stare de beţie cu excitare psihică, după care urmează slăbirea proceselor corticale cu apariţia stărilor fazice dintre somn şi veghe. În ambele situaţii se pot instala fenomene de obişnuinţă caracterizate prin necesitatea imperioasă pentru substanţa euforizantă prizată, creşterea progresivă a dozajului (toleranţei) cu suferinţă manifestă fizic şi îndeosebi psihic prin abstinenţă la întreruperea bruscă a administrării drogului euforizant (sindromul de sevraj).

Administrarea intempestivă şi îndelungată poate determina alterarea progresivă a personalităţii individuale caracterizată prin tulburări de comportament, dezechilibrul fondului biologic şi intelectual sau apariţia stărilor psihotice, dacă nu se intervine prin măsuri adecvate de compensare a condiţionării morbide.

Starea agreabilă tranzitorie însoţită de onirism pe care o provoacă de regulă alcoolul etilic fixează condiţionarea morbidă (eufomania → toxicomania → drogomania). Dacă utilizarea termenului de „narcomanie” pentru definirea propriu-zisă a tulburărilor importante ale personalităţii provocate de uzanţa etanolului ori a altor stimulatoare psihice apare ca justificată din punct de vedere farmacodinamic, pe plan psihologic este de reţinut totuşi predominanţa onirismului agreabil (debut) ce condiţionează dependenţa, termenul generic de onirofilie devenind astfel mai apropiat pulsiunii umane pentru euforizare şi nu de intoxicare ori narcotizare. Condiţionarea onirofilică se realizează în acest fel mai uşor la persoanele cu o constituţie dizarmonică predominant egofilă, care se află în „aşteptarea” sau în „căutarea” modificării dispoziţiei, fie din curiozitate, fie aflate în pragul aleatoriu al unui dezechilibru bio-psiho-social (boală, căsnicie, serviciu etc.)

Spre deosebire de stările de beţie episodice voluntare, onirofilia (narcofilia) şi/sau oniromania (drogomania) constant se delimitează ca entităţi psihiatrice prin starea de dependenţă faţă de etanol (sau alte stimulatoare adesea folosite împreună) la care s-a produs condiţionarea strict morbidă, cât şi prin modificările sau tulburările psihice pe care le generează secundar (la debut).

În acelaşi timp trebuie cunoscut bine faptul că, acceptând motivaţia onirofilică pe care o dăm tuturor drogodependenţelor (inclusiv a etilismului cronic, tabagismului), ar fi de reţinut de ce anumite substanţe ce creează obişnuinţă, ca de pildă tutunul ori cafeaua, trebuie considerate eventual droguri. Utilizarea lor prelungită şi în cantităţi constant crescute determină (cumulat – de cele mai multe ori) apariţia onirismului vigil, cu certitudine a tulburărilor de comportament ori evoluţie imprevizibilă în timp, cu repercusiuni invalidante privind persoana fizică sau socială supusă acestui risc în cele mai multe cazuri voluntar asumat.

Medic Psihiatru MB
-Va urma-
 
SURSA: http://ziarulzidul.ro
Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri interne

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

TOP 5 locuri in care se distreaza pe cinste orice prahovean!

Fiecare om vrea sa traiasca frumos, sa se bucure cat mai mult de viata in prezenta prieten…