Unde a construit Socolescu ? Cea mai mare si mai importanta parte a edificiilor proiectate de el au fost in Ploiesti (mai mult de jumatate), unele dintre ele cladiri emblematice pentru orasul nostru. A mai lasat urme pregnante ale activitatii sale si in alte localitati prahovene sau neprahovene, cam pe o raza de 60 de km de Ploiesti, la Campina, Sinaia, Valenii de Munte, Bucuresti, la Boldesti-Scaeni, la Izvoarele etc.
Care au fost genurile arhitectonice pe care le-a abordat Socolescu ? Am putea spune ca a lucrat cu placere in toate domeniile, dar preferinta sa, manifestata deschis, a fost pentru edificiile publice. Le concepea grandios, cu mari dimensiuni, adevarate palate (pe unele chiar le-a denumit asa), impozante si durabile, menite nu numai sa adaposteasca, in cele mai bune conditii, activitatea unor institutii, dar si sa sporeasca prestigiul acestora. De aceea a dorit asemenea comenzi, chiar daca, material, erau mai putin avantajoase decat cele particulare, a facut mari eforturi sa le obtina, s-a bucurat cand le-a primit, le-a socotit prioritare si a lasat totul de-o parte pentru executarea lor. A fost totdeauna nemultumit ca nu a obtinut mai multe astfel de comenzi.
La fel de mult a dorit si a cautat comenzi de edificii cu caracter religios, scolar, cultural etc. multora dintre acestea reusind, atunci cand i s-au pus la dispozitie mijloacele corespunzatoare, sa le dea monumetalitate.
Dar, fie ca a dorit sau nu acest lucru, cea mai mare parte a activitatii lui s-a indreptat spre arhitectura civila. A executat multe cmenzi in aceasta directie, fie pentru ca a fost rugat de prieteni sau cunoscuti, fie pentru ca ii placea locul unde aveau sa fie ridicate (si le putea integra armonios in peisaj), fie pentru ca, prestigiul lui crescand mereu, era foarte bine platit. In plus, aici, reputatia lui fiind unanim recunoscuta, desi se sfatuia cu clientii, cauta sa inteleaga ce vor ei, acestia ii dadeau cea mai deplina libertate de creatie. Si aici existau doua categorii de lucrari: locuintele de familie, adesea numite de el si “vile” si “casele de raport”, care urmau sa aduca venituri proprietarului prin inchirierea de spatii sau prin folosirea ca sedii ale unor firme proprii.
Desigur, va trebui sa prezentam opera lui Socolescu si o vom face pe genurle pe care le-a abordat el, incercand sa nu lasam nimic pe dinafara. La fiecare capitol, vom cauta sa amintim toate lucrarile si sa le descriem, pe cat ne va sta in putinta. Fara indoiala, despre edificiile de care ne-am ocupat deja in aceasta rubrica, vom face trimiteri la numarul din ziar in care s-a publicat prezentarea lor si vom adauga aici numai ceea ce am omis, dintr-un motiv sau altul, sa spunem atunci. De asemenea, prezentarea unor edificii va fi facuta si in alte capitole decat cele in care sunt amintite, atunci cand acestea au sevit legaturile lui cu o aumita activitate (cea culturala, de pilda) sau cu o aumita localitate (Valenii de Munte, Campina, Sinaia, urlati).
Inainte de a trece la aceasta prezentare sa incercam o privire generala asupra operei de arhitect a lui Socolescu. Artistul acesta, prin studiu, prin experienta, printr-un talent iesit din comun, a reusit sa-si creeze un stil propriu, stilul Socolescu (romanesc), usor de recunoscut in tot ceea ce a creat. In acelai tmp, a stiut sa se comporte corespunzator atunci cand o aumita imprejurare l-a pus in situatia de a nu se putea incadra strict in stilul sau (ca la Palatul Culturii din Ploiesti).
De asemenea, a stiut sa-si nuanteze stilul in functie de edificiul pe care il proiecta, de caracterul acestuia, de dimensiunile lui, de locul unde avea sa se inalte. Chiar si in cadrul fiecareia din variantele pe care le adoptase, fiecare cladire era individualizata, avea propria ei personalitate. Maestrul nu se autocopia nicodata. Toma T.Socolescu poate fi socotit un arhitect norocos. Soliditatea edificiilor proiectate de el ca si unele imprejurari favorabile au facut ca cea mai mare parte a operei sale sa se pastreze pana astazi desi au infruntat cutremure, bombardamente si alte calamitati. Mai mult decat atat, cele mai importante dintre operele sale si-au pastrat pana astazi aspectul original, autentic. Cei care le-au reparat, le-au renovat n-au indraznit sa modifice creatia lui Socolescu, le-au lasat asa cum au aparut prima data in mintea lui. Desigur este regretabil ca un asemenea lucru s-a petrecut chiar cu casa lui proprie, refacuta dupa bombardamente, cu totul simplificat – lucru care l-a mahnit, consolandu-se doar ca aspectul general, imbinarea volumelor, nu avea cum sa fie schimbat. A fost recunoscut ca un mare arhitect, atat de confrati cat si de intelectuali si nespecialisti, atat in epoca pe care a traversat-o, cat si dupa aceea si in prezent.
Paul D.POPESCU
