RAPORT DE INVESTIGATIE PENTRU ANALIZAREA CERERII SI A TRANZACTIILOR IMOBILIARE DIN VALEA PRAHOVEI 2010

Majoritatea persoanelor efectueaza pe parcursul vietii foarte putine tranzactii imobiliare, iar acestea, pe langa faptul ca reprezinta cea mai importanta tranzactie financiara in care sunt implicate, au si un grad ridicat de complexitate din punct de vedere legal, financiar si fiscal. Aceasta constatare este valabila in toate tarile cu sisteme economice bazate pe economia de piata, indiferent de gradul lor de dezvoltare.

Cele trei elemente cheie care sunt comune tranzactiilor imobiliare sunt:

  • intalnirea cererii cu oferta,
  • transferul drepturilor de proprietate
  • finantarea ipotecara

De-a lungul celor peste 7 ani de activitate in piata imobiliara din Valea Prahovei, fiecare dintre aceste elemente au fost in atentia Agentiei Mervani. Raportul de fata isi propune sa atinga obiectivele enumerate mai sus si ca obiectiv secundar sa contribuie la stimularea transparentei pe piata imobiliara din Valea Prahovei, prin prezentarea unei analize obiective si detaliate a informatiilor si datelor stranse in decursul timpului de catre Agentie.

Analiza de fata nu abordeaza asa numita „evaluare energetica” a cladirilor care va deveni obligatorie si pentru Valea Prahovei incepand cu anul  2010, potrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, lege care transpune Directiva nr. 2002/91/EC a Parlamentului European si a Consiliului privind performanta energetica a cladirilor. Certificatul de performanta energetica a cladirii va fi valabil 10 ani de la data emiterii, urmand a fi eliberat proprietarului pentru cladirile care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate si pe care il va pune, dupa caz, la dispozitia potentialului cumparator sau chirias. Acesta va deveni astfel un cost obligatoriu al tranzactiilor imobiliare, dar el nu poate fi analizat pana la momentul implementarii Directivei.

Datele si informatiile prezentate in raport au fost obtinute din surse disponibile in cadrul Agentiei Mervani. De asemenea, au fost folosite ca instrumente complementare alte analize economice si evaluari disponibile. In cadrul investigatiei nu a fost luata in calcul piata chiriilor, deoarece reprezinta o componenta secundara a pietei imobiliare, iar singurul serviciu conex acesteia este cel de intermediere.

PIATA IMOBILIARA: DEFINITII SI CONCEPTE DE BAZA

Piata imobiliara reprezinta totalitatea tranzactiilor care implica drepturi de proprietate sau de folosinta asupra terenurilor si cladirilor. Tranzactia imobiliara inseamna transferul permanent sau temporar al unui drept de la o parte la cealalta in schimbul unei recompense care, de obicei, este o suma de bani.

Ca pe orice piata, pretul de tranzactie este stabilit, in primul rand, de interactiunea dintre cerere si oferta. Pentru a putea intelege mai exact modul in care interactioneaza aceste forte de piata, trebuie prezentate mai intai caracteristicile speciale care diferentiaza piata imobiliara de celelate piete.

Datorita caracterului specific al bunurilor imobiliare, transferul proprietatii sau folosintei acestora nu implica si transportul efectiv al bunului, iar fiecare cladire vanduta sau cumparata este diferita de celelalte prin pozitionare, alcatuire, infrastructura aferenta etc. Faptul ca fiecare imobil este unic determina complexitatea foarte mare a acestei piete si impartirea acesteia in functie de zone si de scopul in care va fi utilizat bunul respectiv. De asemenea, eterogenitatea duce la cresterea substantiala a costurilor de cautare, creeaza distributia asimetrica a informatiilor si restrictioneaza, in buna masura, substituibilitatea. Conform unei definitii generale, tranzactia financiara reprezinta cumpararea, detinerea si vanzarea actiunilor, obligatiunilor, marfurilor, valutelor, bunurilor de colectie, bunurilor imobiliare si produselor derivate.

Pietele pe care se tranzactioneaza aceste active au cinci roluri fundamentale distincte:

  • speculatia
  • investitia pe termen lung
  • investitia pe termen scurt
  • hedging-ul (o strategie menita sa reduca riscul unei investitii prin tranzactionarea unor active cu evolutii corelate negativ)
  • arbitrajul (reprezinta cumpararea si vanzarea simultana a unui singur activ la doua preturi diferite si in doua piete diferite, rezultand in obtinerea unor profituri fara risc)

Dintre acestea, pe piata imobiliara pot fi intalnite preponderent primele trei tipuri de operatiuni. Pe langa elementele investitionale/speculative ale pietei imobiliare, terenurile si cladirile prezinta si caracteristicile unui bun de consum. Mai precis, exista trei tipuri de motivatii comune care stau la baza vanzarilor sau cumpararilor de imobile in Valea Prahovei:

  • dorinta de a detine un spatiu de locuit sau de vacanta
  • dorinta de a obtine profit
  • dorinta de a obtine un venit fix in urma inchirierii imobilului

Toate cele trei motivatii sunt legitime, iar analiza de fata nu isi propune sa conteste sau sa influenteze in vreun fel raportul dintre cererea si oferta de pe piata imobiliara din Valea Prahovei, indiferent de caracterul de consum, speculativ sau investitional preponderent.

PIATA IMOBILIARA IN VALEA PRAHOVEI

Prezentare generala

 

Valea Prahovei este una dintre regiunile  turistice  cele mai renumite din Muntii Carpati din Romania  situata pe traseul raului Prahova. Valea Prahovei este asezata în partea de sud est a Romaniei, în mijlocul Munteniei, în bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei. Ea se invecineaza la sud – Ilfov, Ialomita; la vest – Dambovita; la nord-Brasov; la est-Buzau si are o suprafata de 4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul tarii). Populatia este de 868.000 locuitori, iar densitatea este aproape dubla fata de media pe tara, fiind parte din judetul cu populatia cea mai numeroasa din tara.

Valea Prahovei cuprinde localitati din doua judete Prahova si Brasov.

  • Prahova este un judeţ aflat în regiunea istorică Muntenia  din România. Este cel mai populat judeţ din România (cu excepţia capitalei Bucureşti, oraş aflat în vecinătatea sa, la sud) deşi este doar al 33-lea din ţară ca suprafaţă.
  • Braşov este un judeţ din România  aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc. Este situat în partea centrală a ţării, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul Arcului Carpatic şi deţinând 2,3% din suprafaţa ţării (5351 Km2).

Cele mai cunoscute 10 localitati din zona Valea Prahovei sunt:

In Valea Prahovei, piata imobiliara rezidentiala cuprinde peste 300.000 de locuinte, avand aproximativ 800.000 de camere si o suprafata locuibila totala de peste 1.300.000 de m2. Proportiile statistice prezente la nivel national se regasesc destul de simetric si la nivelul zonei Valea Prahovei. Majoritatea covarsitoare a acestor locuinte a fost construita inainte de 1989, cand ritmul de dezvoltare urbana era mult mai accentuat, iar evolutia demografica era sustinuta de reglementari speciale (interzicerea avorturilor, interdictii legate de emigrare etc.). Drept consecinta a eliminarii acestor reglementari, precum si datorita altor factori de natura socio-economica, populatia Romaniei a scazut de la aproximativ 23 milioane in 1989, la 21,5 milioane in 2008. Conform prognozelor, este foarte probabil ca aceasta tendinta sa se mentina si populatia sa ajunga la 21 milioane in 2011.

Mare parte a locuintelor a trecut din proprietatea statului in proprietate privata la inceputul anilor 1990, acest lucru determinand ca populatia sa detina in prezent aproximativ 98% din fondul locativ. Ulterior anului 1989, inceperea constructiei de locuinte noi a cunoscut o perioada de stagnare, numarul total de locuinte fiind suplimentat anual cu cele aflate deja in constructie. Incepand cu anii 2000, in Valea Prahovei a aparut fenomenul de dezvoltare imobiliara ca efect al cresterii preturilor pe piata rezidentiala. Intensificarea activitatii de construire a locuintelor, cresterea numarului de tranzactii imobiliare si a valorii acestora au accelerat odata cu finalizarea procesului de tranzitie de la economia planificata centralizat la economia de piata si au fost amplificate de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Pe piata din Valea Prahovei nu exista un indice imobiliar oficial calculat pe baza valorilor de tranzactionare, existand in schimb mai multi astfel de indicatori calculati de organisme private pe baza preturilor afisate. Toate datele disponibile in piata arata o scadere generala a pretului activelor imobiliare in ultima perioada, fara ca amplitudinea acesteia sa poata fi masurata cu precizie. Cu toate acestea, un indiciu important privind evolutia pietei este oferit de lichiditate (numarul de tranzactii), element puternic corelat cu preturile, asa cum am aratat mai sus:

Evolutia lunara a numarului de tranzactii imobiliare in perioada 2004 – 2007 arata o crestere constanta cu un procent mediu de peste 45%.

Astfel cea mai mare crestere este inregistrata in anul 2005 fata de anul 2004 respectiv 92%, intre anii 2006 si 2005 se constata o crestere de 37% iar intre anii 2007 si 2006 una de doar 12%. Daca raportam anul 2008 la numarul de tranzactii din 2007 constatam o prima scadere importanta de 72% urmata de o  a doua scadere, intre anii 2009 si 2008 cu 46%.

In anul 2010 se poate constata deja o crestere a tranzactiilor ( 4% ) in raport cu anul precedent.

Asa cum reiese si din graficul evolutiei lunare a numarului de tranzactii prezentat mai sus, lichiditatea pietei are o dinamica ciclica, perioadele de iarna fiind caracterizate de tranzactii in scadere. In cadrul perioadei de sase ani analizata (2004 – 2009), vara si toamna prezinta cel mai mare numar de tranzactii, acesta depasind 10% in iunie, iulie si 11% in noiembrie. La polul opus se afla perioada de inceput a anului cand numarul lunar de tranzactii este mai scazut reprezentand doar 4% din totalul tranzactiilor efectuate intr-un an.

Daca analizam tranzactiile efectuate in perioada 2004 – 2009 si le repartizam pe categorii de imobile, putem observa ca jumatate din ele sunt reprezentate de terenuri, in timp ce un procent 34% este ocupat de tranzactionarile cu apartamente si garsoniere, 14% cu vile si case si doar 1% cu spatii comerciale, turistice sau industriale.

In graficul urmator se observa evolutia numarului de tranzactii pe categorii de imobile remarcat o crestere substantiala a procentului ocupat de apartamente, case si terenuri incepand cu anul 2005 pana in 2007 si o scadere a acestora in urmatoarea perioada. Spatiile comerciale au pastrat un trend echilibrat fiind inregistrate un numar foarte mic de tranzactii de acest gen.

Scaderea preturilor pe piata imobiliara a inceput la mijlocul anului 2008, fapt demonstrat de dinamica tranzactiilor lunare, precum si de evolutia valorii totale a taxelor si impozitelor incasate de stat in urma tranzactiilor imobiliare prin notariatele si institutiile publice din zona. Impozitele incasate au scazut in 2008 fata de anul precedent, dupa ce inregistrasera o dublare in perioada 2006-2007. Este cunoscut faptul ca numai in primul semestru din 2009, valoarea acestora s-a prabusit cu peste 60% fata de perioada similara a anului precedent ca urmare a contractiei economice severe.

Realizand o analiza a evolutiei preturilor de tranzactionare pe categorii de imobile putem lua ca referinta informatiile prezentate in tabelul de mai jos, care face referire la media preturilor de tranzactionare intregistrate de Agentia Mervani in perioada 2004 – 2009.

Se poate observa astfel ca la toate categoriile de imobile a existat o crestere constanta a valorilor de tranzactionare in special intre anii 2006 si 2007.

O scadere a fost inregistrata incepand cu jumatatea anului 2008.

Analiza cerere si tranzactionare in 2010

Anul 2010 din punct de vedere al pietei imobiliare a inceput sub auspiciile crizei economice nationale si mondiale resimtind o scadere drastica a numarului de tranzactii si de persoane interesate in investitii imobiliare. Blocarea creditarilor ipotecare si imobiliare din partea bancilor, instabilitatea economica si contextul general de nesiguranta, au afectat in foarte mare masura si piata imobiliara din Valea Prahovei, incepand cu sfarsitul anului 2008, care este o piata specializata pe apartamente si case de vacanta, adresata unei categorii de investitori din randul oamenilor de afaceri si intelectuali (profesori, doctori, avocati, etc) grav afectati de efectele negative ale crizei. Dupa un an 2009 aproape inexistent din punct de vedere al afacerilor imobiliare, al doilea trimestru al anului 2010 a debutat cu un prim val pozitiv de incredere acordata investitiilor imobiliare si turistice in Valea Prahovei. Acest fapt fiind explicabil prin deblocarea creditelor, scaderea masiva a preturilor pe toate categoriile de imobile, scaderea preturilor la materialele de constructii, anuntarea impozitarii dobanzilor bancare si factorii climaterici prognozati, respectiv canicula anuntata in orasele mari pentru vara si toamna anului 2010.

In graficul de mai jos se poate observa evolutia lunara 2010 a numarului de vizionari efectuate cu potentiali cumparatori, in cadrul Agentiei Mervani, pe diverse categorii de imobile in Valea Prahovei.

Din punct de vedere al localitatilor de provenienta a potentialilor cumparatori putem observa un interes major manifestat de locuitorii capitalei si municipiilor de judet.

Alte localitati cu procent de sub 1% sunt: Alexandria, Baicoi, Brasov, Bucov, Busteni, Calafat, Campulung, Cluj Napoca, Comarnic, Constanta, Cornu, Craiova, Drobeta Turnul Severin, Ialomita, Ilfov, Medgidia, Otopeni, Ovidiu, P.Campina, Pitesti, Slatina, Targul Mures, Timisoara, Valeni de Munte, Vrancea, Zimnicea

In urma analizei efectuate de Agentia Mervani pe vizionarile efectuate pana in prezent in acest an, sa putut constata un interes semnificativ manifestat de potentialii cumparatori privind categoriile imobiliare teren si case, dupa cum se poate observa in graficul de mai jos:

Localitatile din Valea Prahovei cele mai solicitate spre vizionare in vederea achizitiei unui imobil sunt Campina, Brebu, Busteni si Sinaia, in timp ce Bobolia, Tesila, Mislea si zona DN1 sunt mai necunoscute si mai neinteresante pentru potentialii cumparatori.

Preturile medii la ofertele vizionate pe fiecare categorie de imobil sunt cele prezentate mai jos:

CONCLUZII

  • Potrivit tuturor datelor si informatiilor analizate atat in cadrul „Raportului de piata privind oferta imobiliara din Valea Prahovei 2010” cat si in  prezentul raport sunt cateva concluzii foarte importante care pot fi evidentiate in legatura cu piata imobiliara din Valea Prahovei in general.
  • Oferta imobiliara prezenta in piata este in acest moment cea mai mare si diversificata inregistrata pana in prezent datorita atat factorilor nationali economici si sociali cat si factorilor specifici locali.
  • Trendul descendent al preturilor la toate categoriile de imobile din Valea Prahovei se apropie de sfarsit, avand in acest moment unul din pragurile maximale de scadere urmat de o perioada destul de lunga de stabilizare.
  • Dupa o perioada de declin de peste un an si jumatate a afacerilor in domeniul imobiliar se prevede o noua relansare a acestei activitati bazandu-ne atat pe nevoia investitionala cat si pe semnalele pozitive primite din piata de profil.
  • Cererea imobiliara in Valea Prahovei este pe un trend ascendent incepand cu al doilea trimestru ala anului 2010 si sunt premise ca acesta sa isi pastreze cursul cel putin pana la sfarsitul anului.
  • Cele mai solicitate categorii de imobile in zona sunt terenurile cu suprafete cuprinse intre 300 si 800mp si casele cu 2 sau 3 camere in localitati care asigura atat linistea si confortul dorit cat si toate utilitatile si facilitatile necesare.
  • Localitatile cele mai cautate in Valea Prahovei raman statiunile consacrate (Sinaia, Busteni, Azuga si Predeal) alaturi de orase ca Breaza, Campina, Cornu si zonele noi din piata imobiliara precum Bran, Rasnov, Telega, Brebu si altele.
  • Tranzactiile imobiliare in Valea Prahovei intra intr-o noua perioada pornind de aceasta data pe o baza mai consolidata privind realismul preturilor solicitate de vanzatori si pragmatismul cumparatorilor mult mai bine informati si documentati in ceea ce privesc investitiile imobiliare.

Mai jos sunt prezentate cele mai importante 10 localitati din Valea Prahovei.

1. Câmpina

 

 

Câmpina este un municipiu  din judeţul Prahova, Muntenia, România. În 2006 avea o populaţie de 42.473 locuitori. Amplasat într-un adevărat amfiteatru natural, Municipiul Câmpina este situat pe Valea Prahovei şi este înconjurat de trei râuri (Câmpiniţa, Doftana, Prahova), care au modelat terasa Câmpina.

Obiective turistice

  • Biserica romano-catolica Sfantul Anton de Padova cu o vechime de 102 ani(constructia s-a terminat in anul 1906,proiect sustinut de ing. Anton Raky) construita in stil baroc.
  • Biserica “de la Han”, numită şi “Biserica de la Brazi”, construită în 1833 de Sfântul Calinic de la Cernica, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”.
  • Capela “Hernea”, construită în stil baroc în memoria pionierului petrolului câmpinean, Dumitru Hernea.
  • Castelul Iulia Hasdeu, creaţia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, construit în memoria fiicei sale, Iulia Hasdeu (numit şi “Castelul Magului de la Câmpina”), care, alături de cavoul Iuliei Haşdeu din Cimitirul Bellu din Bucureşti, reprezintă una dintre construcţiile unicat realizate aproape exclusiv pe baza informaţiilor şi planurilor transmise de către Iulia (din “lumea de dincolo”) în cadrul şedinţelor de spiritism organizate de tatăl său. [necesită citare] Aici a scris B. P. Haşdeu lucrarea de esoterism Sic Cogito (“aşa gândesc!”) şi tot aici a realizat primele experienţe de psihofotografie.
  • Muzeul Nicolae Grigorescu, amenajat în fosta locuinţă a pictorului Nicolae Grigorescu.

2. Breaza

Breaza este un oraş din judeţul Prahova, Muntenia, România, ce are o populaţie de 18 199 locuitori. Conform legendei, numele provine de la „o ciobăniţă brează”, adică ce avea o şuviţă albă în părul negru. Toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de mesteceni”. A fost declarată staţiune balneo-climaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu cea din Davos.Localitatea a fost menţionată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuşi, prima atestare documentară se consideră a fi cea din 1503 din Registrele Braşovului în care este amintit Neagoe din Breaza, un negustor. Breaza a funcţionat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal.

Obiective turistice:

  • Biserica din 1777 cu hramul Sfântul Nicolae zidită în timpul domniei lui Ioan Alexandru Ipsilante Voievod. În interior se pot vedea unele cărţi cu valoare istorică cum ar fi: Evanghelia greco-romană, Apostol tipărit în 1760, un Penticostier şi un Liturghier din 1792.
  • Biserica ctitorită în 1830 cu hramul sfântul Gheorghe, ce a fost zidită în timpul domniei lui Grigore Dimitrie Ghiga Voievod.
  • Castelul Voievodal care a fost conacul lui Toma Cantacuzino unde au locuit o vreme Martha Bibescu şi Anne de Noailles, născută Brâncoveanu. În vremurile recente, cu unele modificări de structură, vechiul conac a fost transformat în hotel.

3. Comarnic

Comarnic este un oraş din judeţul Prahova, Muntenia, situat în zona de contact a Subcarpaţilor Prahovei cu prelungirile sudice ale Munţilor Baiu, extins în lunca şi pe traseele de pe stânga râului Prahova, la 500–580 m altitudine si are o populatie de 13,378 locuitori. Este situat la 52 de kilometri nord-vest de oraşul Ploieşti. De-a lungul timpului au trecut şi au locuit în acest oraş pictorul Nicolae Grigorescu, scriitorul Ion Luca Caragiale, poetul Simion Stolnicu. De numele acestui orăşel de munte se leagă şi o parte din saga familiei Bibescu. Martha Bibescu a iubit aceste meleaguri, fapt pentru care şi-a construit o reşedinţă pe domeniul pe care familia îl deţinea la Comarnic care astazi găzduieşte actualul Muzeu Cinegetic Posada.

Obiective turistice

 

  • Muzeul cinegetic care păstrează trofee superbe
  • Castelul Posada Resedinta Familiei Bibescu
  • Conacul de factură romantică (1878)
  • Biserica Sf. Nicolae (construita la 1901 pe ruinele alteia mult mai vechi) – cea mai mare biserica de pe Valea Prahovei una din putinele din România unde exista o pictura infatisand prima familie Regala a Romaniei Regele Carol I alaturi de Regina Maria
  • Schitul „Lespezi” (1601) din localitatea Posada, cu Biserica „Sfânta Treime” (1661-1675), pictată de Pârvu Mutu din 1694

4. Sinaia

Sinaia se află în judeţul Prahova, la circa 60 km nord-vest de Ploieşti şi la 50 km sud de Braşov. Amplasat într-o zonă muntoasă pe valea râului Prahova, altitudinea oraşului variază între 767 m şi 1.055 m si are o populatie de 12.512 locuitori. Sinaia are statut de staţiune turistică şi balneo-climaterică situata la poalele munţilor Bucegi şi cunoscut mai ales datorită importanţei sale turistice. Aici se află şi Castelul Peleş, fosta reşedinţă de vară a regelui Carol I şi vila lui Nicolae Iorga. La Sinaia s-au stins din viaţă importante personalităţi politice: regele Carol I, Ferdinand I, regina Maria a României, precum şi prim-ministrul Ion Gh. Duca (asasinat pe peronul gării din Sinaia, unde există şi o plăcuţă comemorativă).

Obiective turistice:

  • Castelul Peleş si Pelişorul
  • Mănăstirea Sinaia
  • Cazinoul Sinaia
  • Casa Memorială “George Enescu”.

5. Busteni

Buşteni este un mic oraş de munte în nordul judeţului Prahova, Muntenia, în centrul României. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munţilor Bucegi, care au altitudinea maximă de 2.505 m. Situat la 135 km de Bucureşti, se întinde pe circa 7 km de-a lungul văii Prahovei, între “Vadul Cerbului” şi tunelul săpat în pintenul muntelui “Muchia Lungă”. Altitudinea medie a oraşului Buşteni este de 850 m. Este una din cele mai populare staţiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulţime de oportunităţi şi activităţi de vacanţă, de la schi la excursii montane. Are o populaţie de 10.463 locuitori.

Obiective turistice:

  • Casa scriitorului Cezar Petrescu- construită în 1918 (arhitectură tradiţională).
  • Castelul Cantacuzino – construit in anul 1910 de catre Gheorghe Cantacuzino;
  • Biserica Domnească – construită în anul 1889, ctitorie a regelui Carol I şi a reginei Elisabeta, se remarcă prin arhitectura deosebită, dotările interioare (icoanele din interior sunt originale fiind pictate Gheorghe Tattarescu) şi vechimea sa.
  • Casa Româno-Franceză.
  • Monumentul “Ultima Grenadă” – a fost ridicat în anul 1928 şi dedicat eroului “Caporal Vasile Muşat”.
  • Monumente naturale: Cascada Urlătoarea, Babele, Sfinxul, Grupul Bătrânilor etc.
  • Rezervaţii naturale: Parcul Naţional Bucegi, Poiana Crucii, Babele etc.

6. Azuga

Azuga este un oraş în judeţul Prahova, Muntenia, România, cu o populaţie de 5.213 locuitori (2002). Se situează în Valea Prahovei, la confluenţa cu râul Azuga, la poalele Munţilor Bucegi şi Munţilor Baiului, în vecinătatea culmilor Sorica şi Cazacu. Este o staţiune climaterică şi turistică importantă.În jurul anului 1800, un cioban pe nume Gheorghe Zangor a ridicat prima casă în locul care avea să devină oraşul Azuga. După el au venit rudele şi încet-încet regiunea pustie s-a dezvoltat ca localitate.

Fiind situată la poalele munţilor Bucegi, Azuga este o staţiune climaterică şi se poate mândri cu prima pârtie de schi din România omologată de F.I.S. (Federaţia Internaţională de Ski) – pârtia Sorica. Din acest motiv, dar şi datorită investiţiilor masive în infrastructura de turism care au avut loc în ultima perioadă, Azuga s-a dezvoltat în una din cele mai mari staţiuni de schi din ţară si dispune de o telegondolă inaugurată la sfărşitul anului 2007 care oferă acces de punctul superior către toate pârtiile din staţiune. Există de asemenea şi instalaţii de teleschi, miniteleschi si babyschi.

Partiile de schi:

  • Sorica: lungime 2100 m, dificultate medie, diferenta de nivel de 561 m, instalatie de iluminat nocturn si tunuri de zăpadă pentru 700 m,
  • Cazacu: lungime 1920 m, dificultate medie, diferenta de nivel 530 m;
  • Cazacu varianta: lungime – 400 m, dificultate medie, dispune de zăpadă artificială.
  • Cazacu bretea: lungime 715,54m ,diferenta de nivel 163,21 m
  • Sorica Sud – lungime 770 m, usoara,
  • La Stana – lungime 910 m, usoara,
  • Alte pârtii de schi fond şi randonee, precum şi un traseu de snowboard, situate în vecinătatea pârtiei Cazacu, însumeaza 10 km.

7. Predeal

Predeal este un oraş în judeţul Braşov, Muntenia, este aşezat pe Valea Prahovei,  lângă trecătoarea cu acelaşi nume din Carpaţii Meridionali, la cea mai mare altitudine din România (1.030-1.110 m), pe cea mai importantă trecătoare între Muntenia  şi Transilvania. Oraşul este delimitat de 5 masive: Postăvarul, Piatra Mare, Bucegi, Baiului şi Fetifoi. La recensământul din 2002 Predealul avea 5.615 locuitori. În prezent, Predealul este cunoscut mai ales prin sporturile de iarnă, oferind posibilitatea de a schia pe 5 pârtii, datorită telescaunului şi teleschiurilor de care dispune. Staţiunea Predeal este recomandată tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slăbite, pentru recuperarea ulterioară suprasolicitărilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul tulburărilor endocrine şi al problemelor de creştere ale copiilor.

Obiective turistice:

  • Mânăstirea Predeal (înfinţată in anul 1774 de ctitorul Ioanichie Ieromonahul şi Duhovnicul)
  • Cimitirul Legionar de la Predeal (aflat în spatele Mânăstirii Predeal)
  • Vila Mareşalului Antonescu (situată în zona Cioplea din Predeal)
  • Statuia Eroului poet Mihail Săulescu (situată la intrarea în Predeal dinspre Braşov)
  • Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena (aflată în centrul oraşului Predeal).

8. Rasnov

Râşnov, este un oraş din judeţul Braşov, Transilvania si face parte din regiunea istorică Ţara Bârsei, aflându-se la cca. 676 m deasupra nivelului mării. Are o populatie de 15,456 locuitori. Rasnovul este situat la circa 15 km depărtare sud-vestică de oraşul Braşov, pe vechiul drum comercial care lega – prin trecătoarea Bran – bătrâna cetate a Braşovului de capitala de odinioară a Ţării Româneşti, Câmpulung Muscel. Statutul de staţiune climatică a fost primit de comuna politică Râşnov în martie 1929.

Fiind o cetate ţărănească, ridicată în evul mediu de locuitorii Râşnovului trecutul ei este strâns legat de întreaga dezvoltare istorică a populaţiei respective. Cercetările arheologice vorbesc despre o intensă viaţă daco-romană pe aceste plaiuri ale Ţării Bârsei. Săpăturile arheologice arată că în epoca dacică locuiau dacii cumidavensi, avănd centrul principal aşezarea Cumidava, aşezată pe teritoriul agricol al oraşului Râşnov la circa 500m est de râul Bârsa.

Obiective turistice:

  • Castrul roman de la Râşnov – La Cetate (Grădiştea, Erdenburg, Eulenburg, Orlenburg)
  • Biserica ortodoxă cu hramul “Sfântul Nicolae”
  • Biserica Evanghelica
  • Cetatea Rasnov
  • Biserica nouă ortodoxă “Sfântul Nicolae”

9. Bran

Bran, mai demult Bran Poartă este o localitate în judeţul Braşov, Transilvania, aflată la aproximativ 30 km de oraşul Braşov. Branul este una din zonele cele mai căutate pentru turism rural. Lucrul acesta se datorează atât frumuseţii peisajului zonei, cât şi ospitalităţii gazdelor. Să nu uităm şi atracţia deosebită a Castelului Bran, cunoscut şi sub numele de Castelul lui Dracula. Prima atestare documentara a Branului o intalnim numai in momentul in care spatiul locuit de romanii din sud-estul Transilvaniei, intra in sfera de interes a regalitatii maghiare. In acest context, in Tara Barsei sunt adusi cavalerii teutoni, a caror misiune era asigurarea unui punct de sprijin pentru supravegherea drumurilor peste Carpati si expansiunea maghiara in Tara Romaneasca, acordand feude unor nobili credinciosi. In aceste imprejurari, intalnim in anul 1367 consemnat pentru prima oara Branul intr-un act de danie. Prima mentiune documentara a celorlalte sate branene dateaza din anul 1729.

Obiective turistice:

  • Castelul Bran (Bran)
  • Cetatea Oratii (Podul Dambovitei)
  • Muzeele Castelului Bran (arta feudala sietnografie)
  • Capela “inima Reginei Maria” (Bran)
  • Mousoleul Mateias (ValeaMarea, la sud de Rucar)
  • Hanul Bran

10. Moieciu

Moieciu (deseori numită eronat Moeciu) este o comună în judeţul Braşov, Transilvania, a luat fiinţă în anul 1968 când în România s-a făcut reforma administrativă. Comuna Moieciu este una dintre cele trei comune administrative care alcătuiesc Zona Bran: Bran, Moieciu si Fundata. Foarte accesibil datorita pozitiei sale centrale (35 km distanta de Brasov) si inconjurat de atractii turistice, Moeciu isi asteapta oaspetii cu oferte de cazare in pensiuni in orice sezon. Inconjurat de muntii Bucegi pe de o parte si de muntii Piatra Craiului pe de alta parte, Moeciu ofera un peisaj uimitor. Situat la altitudinea de 1100 m, Moeciu poate oferi veri racoroase si ierni pline de zapada.

Obiective turistice:

  • Parcul National Piatra Craiului ( intrareprin Zarnesti)
  • Cheile Moeciului
  • Pestera cu lilieci (satul Pestera)
  • Pestera Gaura Sbarcioarei
  • Moara Dracului
  • Avenul din Grindu (Funduri)
  • Cheile Gradistei
  • Lacul Vidraru (spre Pitesti)
  • Masivul Iezer-Papusa (Rucar)
  • Barajul Pecineagu
  • Prapastiile Zarnestilor (defileu naturalcu pereti de 200m inaltime)
Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Personale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

TOP 5 locuri in care se distreaza pe cinste orice prahovean!

Fiecare om vrea sa traiasca frumos, sa se bucure cat mai mult de viata in prezenta prieten…