Marshall Mckenna este un olandez stabilit de 15 ani în România, care conduce Fundaţia „Mână deschisă”, din Câmpina. Împreună cu soţia sa, întinde o mână de ajutor persoanelor aflate în diverse nevoi. Orfanii, cei fără adăpost, copiii aflaţi în situaţii dificile, provenind din familii dezbinate, găsesc ajutor şi consiliere în acest loc.

La Câmpina a venit de zece ani şi, în sediul din marginea unui cartier rezidenţial al Câmpinei, Marshall Mckenna, îşi face treaba cum ştie mai bine. În ultimii doi ani, fundaţia s-a axat pe problematica femeilor dependente de droguri sau victime ale violenţei domestice ori mame cu copii, separate de familie, ultima categorie beneficiind de un centru separat. Fundaţia se bazează pe ajutorul material şi financiar, pe care îl primeşte din diferite donaţii din Olanda, dar şi prin autogospodărire. „La noi la centru le oferim mâncare, cazare… Important este să putem avea grijă şi de copii. O mamă fără speranţă poate trimite copiii la cerşit, pe stradă, nu-i trimite la şcoală. Noi avem grijă ca în fiecare zi, copiii să ajungă la şcoală, să primească hrană, să vină apoi să-şi facă temele. Toate acestea le facem cu voluntari şi angajaţi, cu care se fac teme în continuare, pentru a-i educa pentru viaţă. Mă uit la ştiri şi văd ce se întâmplă în Libia, Afganistan, SUA, Siria… Şi văd cum omul de rând intră în conflict cu statul. Dacă eram eu şeful statului aici, aş fi făcut lucrurile diferit. Stau de 15 ani în România şi mă văd şi pe mine tot ca român, pentru că mi s-a legat şi inima. Eu cred că oamenii din popor trebuie să fie exemplu. Aici, la Fundaţia „Mână deschisă” noi facem ceva, nu aşteptăm să facă şeful statului. Dacă mai mulţi oameni fac ceva în care şi ei cred, văd şi alţii care se pot implica la rândul lor”, a declarat Marshall Mckenna, referindu-se la mamele cu copii, ajunse pe stradă.

Lipsa responsabilităţii
Cu cuvinte simple, pe care încă le caută prin hăţişurile limbii române, Marshall Mckenna spune mai mult, atingând subiectul lipsei de responsabilitate de care dăm dovadă. În recuperarea persoanelor dependente de droguri sunt foarte multe de făcut. „La noi, aceste persoane se numesc studenţi. Dacă o astfel de persoană ar fi doar un număr, nu am putea să o ajutăm să-şi recapete încrederea în ea, respectul de sine, personalitatea. Noi lucrăm, foarte puţin cu medicamente. Omul trebuie să-şi recunoască singur problemele, durerile sufleteşti. Mulţi au ajuns dependenţi din cauza unei astfel de dureri. În primele săptămâni, este perioada cea mai grea, intervenind o luptă între droguri şi libertate. Sevrajul, la dependenţa de heroină, durează o săptămână, cu dureri mari ale corpului. Dar, acum au apărut etnobotanicele. Pe lângă ele, heroina şi cocaina par droguri „prietenoase”. La etnobotanice, apare o perioadă mult mai lungă de sevraj şi au un efect mult mai grav”, a explicat Maeshall Mckenna.
Fenomenul consumului de droguri în ţara noastră, se dezvoltă cu paşi repezi şi pare că, se interesează mai mult organizaţiile nonprofit, decât autorităţile statului, care apar implicate mai mult pe hârtie. Agenţia Naţională Antidrog a dat publicităţii de curând, rezultatele unui studiu care arată caracteristicile consumului de „droguri legale” sau „plante etnobotanice”, la nivel naţional. În regiunea Bucureşti/Ilfov s-a înregistrat o prevalenţă în ultimele 30 de zile de 2,1%, urmată de Sud Est cu 0,7%, Sud cu 0,6%, Vest şi Sud Vest cu 0,5%, Centru cu 0,4% şi Nord Est cu 0,3%. Grupele de vârstă la care a fost identificat un astfel de consum au fost 15-24 de ani cu 2,1% şi 25-34 de ani cu 0,8%. Raportul distribuţiei pe sexe a fost de 4/1 pentru bărbaţi, cu o prevalenţă de 0,8% faţă de 0,2% femei.
Este doar un exemplu preluat dintr-un studiu mult mai amplu, efectuat pe mai multe tipuri de droguri. O apreciere, asupra cifrelor, în sensul că ar însemna mult sau puţin, nu îşi găseşte rostul. Sunt date certe că fenomenul există şi ia amploare în România iar statul trebuie să-l aşeze cât mai sus pe o listă de priorităţi sociale, fie că e criză sau nu.

Carmen NEGREU

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

3 Comments

  1. o mama

    9 mai 2012 at 11:03 PM

    sunt o mama ,care de 11 ani duceam o povara de nedescris,privind la copilul ,care din cauza drogurilor ,inainta cu pasi siguri spre sfirsit.DUMNEZEU ,PRIN CEI DE LA ACEASTA ASOCIATIE ,SOTII MARSHALL SI LARISA MC.KENNA SI TOTI VOLUNTARII,MEDICI,MUNCITORI,ASISTENTE MEDICALE SI SOCIALE MI-AU SALVAT COPILUL.ce sa spun ,nu stiu nici un cuvint in l.romana potrivit pentru recunostinta mea,dar totusi DUMNEZEU SA VA BINECUVINTEZE OAMENI BUNI!

  2. pavel

    19 mai 2012 at 8:47 AM

    ,,Sunt date certe că fenomenul există şi ia amploare în România iar statul trebuie să-l aşeze cât mai sus pe o listă de priorităţi sociale, fie că e criză sau nu.”

    Acest flagel greu de oprit are intr-adevar cauze de cele mai multe ori izvorate din lipsa de supraveghere a parintilor(ma refer la copii) iar la adulti ,lipsa de perspectiva.Traim o perioada tulbure.Cei mult dinaintea noastra au trait orori ca rezultat al razboaielor de aparare ,seceta,foamete ..Noi cei de azi traim vremuri la fel de tulburi ,razboiul fiind unul la fel de grav ..Razboiul dintre noi .
    E intr-adevar imbucurator ca,iata,solutii vin si din afara ,bune ,pentru ca tot dinafara au venit si aceste mari si grave probleme pentru ca nu copiem modele de valoare ci,iata,ne umplem de aceasta pecingine ce s-a lipit si progreseaza, ca gravitate, ingrijorator.

    ,,Aici, la Fundaţia „Mână deschisă” noi facem ceva, nu aşteptăm să facă şeful statului. Dacă mai mulţi oameni fac ceva în care şi ei cred, văd şi alţii care se pot implica la rândul lor”, ”
    Asa este,doar ca cei care si-ar dori sa faca acest lucru nu au putere financiara sa o faca iar cei care ar fi indrituiti sa faca au alte prioritati ..

    Felicitari domnului Marshall Mckenna si familiei sale si ,cine stie,poate ii vor lua exemplul si altii care se vor gandi ca investind in oameni ,investesc si in ei pentru ca a trai intr-o societate sanatoasa ,din toate punctele de vedere e benefic si pentru dansii ,cat mai ales pentru urmasii lor .Noi cei de azi vom merge acolo unde nu e nici suparare ,nici suspin ,dar problema este cum lasam urmasilor lumea.

  3. Marian Malciu

    19 mai 2012 at 10:39 AM

    Avem legi, avem instituţii şi servicii speciale cu atribuţii precise în ceea ce priveşte descoperirea, cercetarea şi pedepsirea traficanţilor de droguri, dar nu avem forţa de a rezelva tot ce presupune existenţa şi extindere infracţiunilor din acest domeniu. Nu avem şefi pregătiţi! Nu avem profesionişti în conducerea instituţiilor şi a serviciilor abilitate legal a aplica măsurile ce se impun. Pe lângă lipsa de profesionalism, o parte dintre aceşia sunt necinstiţi şi nu se implică pentru că-şi pierd anumite venituri, evident, ilicite.
    Activitatea de prevenire este slab organizată şi realizată. Pedepsele sunt mici, recursurile dau câştig de cauză puţinilor sancţionaţi de instanţele judecătoreşti. “Pălmaşii” duc greul şi nu sunt sprijiniţi. Lipsa de profesionalism existentă la nivelul procurorilor care anchetează asemenea cazuri dă câştig de cauză infractorilor. Magazinele cu produse etnobotanice nu au dispărut, deşi Senatul a adoptat o lege de interzicere a acestor produse. Cine eliberează autorizaţii de funcţionare a acestor magazine?! Cine trage la răspundere pe cei ce au eliberat autorizaţii?! Căţi deţinători de asemenea magazine sunt în închisoare?! NIMENI! În schimb, 2.700 de persoane au cerut asistenţă medicală de urgenţă în urma folosirii de produse etnobotanice numai în anul 2010, peste 3.000 în 2011 şi numărul lor este în creşetere. Cum se urmăreşte “traseul” drogurilor confiscate?! Dispar anumite cantităţi chiar din încăperile “asigurate” ale Poliţiei. Anumite cantităţi ajung în farmacii, sub formă de medicamente, dar nu se ştie cine şi cu cât a aprovizionat fabricantul lor, de unde le-a obţinut acesta şi prin ce modalitate. Nimeni nu se uită la persoanele din vârful acestor unităţi şi nu vede relaţia lor cu persoane de răspundere din MAI cu atribuţii chiar în combaterea fenomenului infracţional cauzat de existenţa şi proliferarea pe scară largă a consumului de droguri. De ce oare? Sunt numai presupuneri?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Soferii model fac toate aceste lucruri! Fa-le si tu!

Nu este deloc greu sa fii un sofer model in trafic, sa conduci prudent si sa ai grija de a…