1. Întoarcerea Soarelui

(Invocaţie)

*****

Bine-ai venit, mărite astru,

de truda noastră mai aproape,

după ce-n lunile de iarnă

departe te-ai călătorit

spre slava unui alt zenit!

Ori poate că ţi s-a acrit

de veşnicia luminării

acestui colţ de nesfârşit,

fără să-ţi pese că Pământul

va înceta să fie viu

când nu-l vei face să respire

printr-un generic ţocăit…

***

2. Lecturi obligatorii

*****

Am tot citit

şi recitit

enorma carte a vieţii,

dar tainele nu le-am pătruns,

ci parcă şi mai şi

în minte mi s-au încâlcit…

*

Cum de dincolo n-am primit

nici soli, nici veşti lămuritoare,

rămâne cartea morţii să mă-nveţe

de ce-i o taină omul care moare.

*

Poate de-aceea că-n viaţă

spre ceată el firesc se-ndreaptă,

pe când la moarte merge singur,

răsplata să-şi primească după faptă.

***

3. Balada sinistraţilor

*****

Românii se prezintă-n lume

ca un popor de sinistraţi

prin sporul la acest renume

a două serii de gealaţi:

*

întâii săi călăi siniştri

– străini de neam şi-ndoctrinaţi –

au fost cu toţii nişte monştri

şi-ai bolşevismului soldaţi;

*

apoi, după Decembriadă,

din haos alţii apărură –

acei cumetri comunişti,

ce de mânie se umplură

*

văzându-se înghesuiţi

de vrerea unui dictator

în rangul doi al ierarhiei,

când altul era ţelul lor.

*

Aşa că după răfuiala

cu dictatura bicefală,

au îmbrăcat pe dos livreaua

la ţanc schimbată în croială,

*

ca să pozeze-n democraţi

cum le cerea noul fason,

deşi-n gândire şi năravuri

bolşevizau la unison.

*

Degeaba-n douăzeci de ani

bieţii români au tot sperat –

se duc din hoţi, alţi hoţi sosesc

şi toţi înfulecă rahat…

*

De-aceea, azi când au ajuns

cei mai de frunte-ntre codaşi,

românii de necaz fac haz,

iar în politici se cred aşi.

***

George Petrovai

*