Home Breaking News Stiri Exclusive Adrian BOTEZ – Unelte sfinte (poeme)

Adrian BOTEZ – Unelte sfinte (poeme)

41 min read
0
0
166

COLONIALĂ

…Sora mea Vitregă – văzându-i pe

Servitorii noștri Negri – pe

Bunii noștri Servitori Negri – continuând să deretice

liniștiți – prin Ogrăzi și prin

Case – CA ȘI CUM NICIUN CORB NU-ȘI

VIBRASE – PESTE EI – VESTEA FURTUNII DE

MOARTE (…Negrii Oameni continuând A FACE – senini – cu

UNELTELE SFINTE – intrate în

Carnea Mâinilor – a  Ochilor și a

Trupurilor lor de

Abanos – Lucind în Sudoare – …UNELTELE LOR SFINTE – una

făcute – cu Mâinile – Ochii și

Trupurile lor de Abanos…) – …văzându-i Sora mea

Vitregă – pe

Servitorii noștri Negri continuând

să-mplinească – prin Ogrăzi și prin Case (cu

Carnea și Uneltele lor

Sfinte  – întrepătrunse!) – tot ce se

Cerea  – în Legea și

Liturghia unor

Tărâmuri Vii – ale

Bunei Cuviințe – înăbușind în ei orice

Rază Firavă de

Bocet – deși primiseră

TOATE VEȘTILE MORȚII NĂPRASNICE – ALE

NEAMULUI LOR – în Focul

Dement  – în Dansul Satanic al

Războiului – ținând de

Nenumărabile Vecìi… – …Sora mea Vitregă

(…cu Chipul Luminat de-o

Minune în Curs…) – mi-a șoptit la

Ureche – ca-ntr-o Minunată și Îngrozitoare

Viziune  – mi-a șoptit ca-ntr-o

Incantație (…auzită de

dincolo de Stele…):

”…fără nicio îndoială – acești Bieți

Oameni au ajuns – ÎN SFÂRȘIT – la Străfundul

Nenorocirii – Străfund Învârtejit – Cumplit

Întunecat – și de la care Străfund

nu te mai poți întoarce – decât

Înțelept  – Împăcat întru

Vecie – și

Orbitor Luminat”…

…așa și era: deci – m-am alăturat – tăcut și

grav – liniștit – lor – Bunilor noștri Servitori

Negri – din Ogrăzi și din

Case: am pus – și eu – Mâna pe

SFINTELE  LOR UNELTE – și am început să

deretic – să trudesc – întru

Desăvârșit Senin – simțind cum

Mâinile – Ochii și

Trupul meu – devin una cu

SFINȚENIA MUNCII

UNELTELOR…

așa și era: SIMȚEAM – CRÂNCEN – CUM SE

POGOARĂ TOȚI

CORBII LUMII – PESTE MINE – ȘI N-AU CE-MI

RĂPI (…căci Sufletul meu nu se

Vede…nu s-a văzut

Niciodată…) – dar – totdeodată – la Temeliile

Tăișului Zărilor – fulgerau – în fața

Ochilor-Mei-Fără-Carne:  Porțile de Diamant ale

Cerului – dincolo de orișice Nevoie de

Suspin – dincolo de Orice

Înlănțuită – Nevoie de

Libertate…

…acum – se-ntredeschideau Porțile de

Diamant ale Cerului – către Viziunea mea din

Copilărie: Lacul de

Lumină – Brăzdat

Ritualic – de Regine-Lebede – Lacul de

Lumină – de la Poalele unor

Munți Însoriți – unor Munți

Nevăzuți – decât de

Ochii mei – înlăcrimați de cea mai

Absurdă și mai

Uriașă – Dumnezeiesc

Invadatoare – dintre

Posibilele Bucurii date

Omului – spre

Învățul Extazului Celui Dintâi…

…Servitorii noștri Negri – fără niciun

Cuvânt – m-au primit între Țărmii

Străvezii – ai

Nenorocirii și ai

Copilăriei Sufletului

Lumii…

…de la Servitorii noștri

Negri – am căpătat – printre

Extatice Lacrimi de

Inexplicabilă Bucurie a

Deznădejdii: PRIMA MEA

ÎNALTĂ ÎNVĂȚĂTURĂ!

…în unele Nopți – fără Lună – Servitorii noștri

Negri scot Fum pe Nas – și

Flăcări pe Gură – ca

Balaurii Subpământului – Cel

Divin-Înțelept și

Tainic…

EXASPERAT

m-am uitat – exasperat – la cei Doi

Infractori Cosmici (Unul de Zi și

Unul de Noapte!) – care fuseseră

prinși – apoi

aduși – de Poliția Stelară – în

fața mea:

Infractorii Priodici – care

umblaseră la ”Dosarul Cărților Mele ” –  având în

El – Prorocirile mele – și

pe toate – le eliberaseră – le

zburătăciseră – de pe Hârtie – spre

Lumi (și retur…) – întru Gigantic-Asasina lor

Împlinire

îi privesc – mohorât și

neputincios – pe cei Doi

Demenți Ciclici: de-acum

Totul se va urma – se va

împlini – întocmai după cum am spus și am

scris – eu

Acolo”…

…dar eu le pusesem – de Gât

Prorocirilor mele – Bolovanii Neputinței de a fi

citite  și eliberate spre

Bezna Înțelegerii

lor…

acum – asta-i: ”Apocalipsa după

Botez” a-nceput – și Nimeni din

Univers – n-o mai poate

opri…

Infractorii Cosmici vor fi aneantizați – Ciclic – prin

însăși Făptuirea lor – vor fi

aneantizați – zdrobiți și

pulverizați în Concasorul Sorții și al

propriei lor Fapte

Demente  (…conforme – adică

Tradiției…)

…Grădina Zoo-Cosmică își eliberează – astfel

Tigrii-Zilele Divine – spre Panterele-Nopțile Divine – Nopțile

Divine-Pantere spre Tigrii-Zilele Divine – de fiecare dată când

Demiurgul suspină – între Ciclurile:

Ultimul Necunoscut – și

Ultimul Provizoriu – ale Fiecărui

Manvantara[1]…!

SUNT SINGUR – NU-NGENUNCHEAT – DAR SCHILODIT

sunt singur – nu-ngenuncheat – dar schilodit

de-Aducerile-Aminte – ce năvălesc în Valuri

(…îmi năvălesc prin Răni – ca-n Vaste Baluri…):

n-am fost iubit – nu am iubit – prea îndesat urâi pripit

am înotat Oceane: nu m-am atins de Maluri…

Dureri m-au ostenit – iar Nerecunoștința

m-a doborât – pervers – din Piscuri-de-Visare…

pot – de pe-acum – la Cap să-mi pun o Lumânare:

nu ești sfruntat: te-a sugrumat Știința…

…e mult trecut de Miezul Nopții:  Lacrimi

făr’ de folos – mi-au sufocat Credința:

căci în Plămada-mi – Frunte fosta-mi Umilința

și Lovituri Continue – ”FĂRĂ CRATIMI”…

cerșesc pe Drumul Nesfârșit al Firii

Regeștii-mi Megieși își primesc Musafirii:

eu sunt Calic în Calea Razelor de Lună

nu voi primi – măcar – o Veste Bună…

…n-avui Părinți – n-am Rubedenii și nici Liniști:

tot caut – Șarpe Hulit – Găuri – să mă ascund prin Miriști…

N-AM ÎNȚELES NIMIC  – NIMIC – DIN VIAȚA ASTA

n-am înțeles nimic  – nimic – din Viața Asta

decât că are Fìride – Bezne-n Cotloane

Ascunzători de tine însuți – Grotești Toane

și Labirinturi de Arcane și Capcane – -n Coasta

Morții – care-o-nsoțește – amuzată – spre Fruntàrii

pân’ se-ntâlnesc la Hat – lovind cu Fier – precum Plugarii…

stau – umilit de multe Ne-Nțelesuri – trist și slab

sub Lemne ce-mi vor arde Amintirea – un Năglab…

e  Noapte-n Viață – Noapte e și-n Moarte

nu mai e mult până va fi Prea Greu Departe…

poate n-aș sufoca Nădejdea – dacă n-aș urî

toată-Omenirea – dar și Zeii: complici ce vor târî

în Neființă – toată Truda-mi Oarbă – Cumplita Osteneală

de a cinsti – nedrept – pe Sclavii-de-Dârvală…

CĂLĂTORUL SPRE LUMINĂ – GREU TRUDIT

Călătorul spre Lumină – greu trudit

va ajunge – dintre toate – la un Schit:

e Schitul de Tămâie – din Poveste

și Călătorul când mai e – când nu mai este…

văd Munții și mă tăvălesc în Ierburi ‘Nalte

de pretutindeni – Focurile-ncep să salte

căci simt cum Zânele se pregătesc de Bal

Matrozii Vieții se-ndârjesc în Vâsle:  vin spre Mal!

…eu – Călător fără de Zare – popas făcut-am pe Tăpșan:

nu mă mai simt nici Singur – nici Schilod – și nici Golan…

pogoară Mâini de Crist  – din Toiul de Lumină

și-mi potrivesc Arìpi – pe Umeri-Focul-de-Hermină…

…sunt pregătit – în Noua Lume – Ucenic de Regi:

deci –  strădui-m-oi să învăț Cântece-Ntregi…

SORĂ MĂTRĂGUNĂ

Soră Mătrăgună

mie – Mumă Bună

du-mi Duhul în Lună

în Luna Străbună:

acol’ va zăcea

Lumina-l răcea:

Duhul meu de Gheață

Bezna îl răsfață…

NU TE DA – NU TE LĂSA

nu te da – nu te lăsa

de-or veni – pe Urma ta

Trei Păcate fără Șa

și-un Păcat Împărătesc

(…Râuri-Bezne se-mpletesc…)

nu te da – nu te lăsa

a murit Mireasa ta:

Luna-i doar o Șoaptă-n Cer

Soarele – un Gust de Fier!

…nu te da – nu te lăsa

Crist – pe Cruce – iar va sta:

vei fi Rana Lui Adâncă

și Corabie – și Stâncă!

…nu te da – nu te lăsa

chiar de vezi vreo Zână Rea:

treci și Val și treci și Zare

ajungi la Lumini de-Altare!

MÂHNIT ȘI CRUD – SPINTEC – ZORIT – DIHORUL OMENESC

mâhnit și crud – spintec – zorit – Dihorul Omenesc:

tot ce nu se-armonizează cu Psalmi arzând Ceresc…

Plugar și Gâde – în Văzduhuri – am binecuvântat

doar Cântecul de Cununie: Tronuri de Împărat!

în Holda Sfântului Cuvânt intrai cu Seceri de-Aur

cu Nicovale-Diamante și Meșteșug de Faur:

Hristos mi-e Ucenic și Frate – semnat pe orice Carte

prin care fac – din Ape: AER! – …din Foc: CRINĂ CETATE!

…așa-i ACOLO: Dumnezeul ți-e – iar – Învățăcel

și orice Rană și Durere o-mparți – senin – cu El!

…nu mă chemați: am Slujbă Sfântă pe-Ogorul Selenar

nu pot să-L las pe Crist – pricepe!  – -n Eoni: SINGUR PLUGAR!

…vom isprăvi – până-n deseară – Cetatea-Cea-De-GRÂU

iar Duhul nostru s-oglindi-va-n ICOANA DE LA RÂU!

URECHILE MELE 

Urechile mele  au deprins (…și-l exercită

entuziast și

umilo-febril!) – un

job” strașnic: SĂ SE PLEOȘTEASCĂ

mereu!

de-o viață

întreagă – îndeplinesc ele acest amarnic

”job” – încât

PLEOȘTIREA a devenit

a doua lor natură” – și

dintr-o oarecare

Profesie Pleoștitoare” –  au transformat-o în

singura lor Rațiune de

a se ține de

Capul meu!

DE FAȚĂ CU „DOMNUL GENERAL

L-am întâlnit pe Dumnezeu : slujea o Liturghie

nu avea Timp să îmi acorde – cât de cât – și mie…

stăteam mâhnit – sub Raza Lui: semănam a Momâie…

…și mă uitam – în sus – la Plopi: cât Frunza-o să rămâie ?

dacă nici El nu are Vreme să bage-n seamă Lumea

(…căci a creat-o – pieptănat-o – i-a arătat Pășune…)

la ce-ți bați Gura – -n van – cu Semeni – Plèvele cele multe

și-aștepți – boldind din Ochi – atenți să te asculte ?

deci – pentru cine cânți – Scripcare – cu Dibla-ți Rablagită ?

cât e de ocupat Slăvitul – poa’ s’ facă…Meningită…!

…cânt  pentru Ape  și Izvoare – cânt pentru Munți și Vânturi:

acolo văd Neliniști Multe – și Adâncate Gânduri…

…și – cine știe ? – într-o Pauză-a Delirului Sacral

va auzi vreo Notă Sfântă – și…”Domnul General”!

LA COLȚ DE STRADĂ

la Colț de Stradă – singur îmi vând Droguri

să mai uit de Lume – să mai uit de Focuri…

tare-i bine să călătorești – Singur – spre-alte Lumi:

e mai bine chiar decât la Casa de Nebuni!

de-atâta Mizerie Divină – de Perverși Cerești

ajuns-ai să vrei doar Drum să cucerești:

e atâta Bălegar în Sentimente

Diavoli te-nconjoară – mii de regimente!

vino spre o Zare a Beției – Crin-Bonomă

vino să dai Mâna – pașnic – cu Orice Fantomă:

nu vei mai afla Onoare – Altruism – decât la Morți

hai – veniți cu mine – lăsați alte Sorți…

…s-a făcut Lumină: să îi fie-n Nas

Zeului de Lână – Nesimțit și Gras!

DESLUȘIRI

(altfel de rugăciune…)

Tu ești Dumnezeul Milei – Îndurării și

Iubirii – dar când mă

lovești – eu – întâi și înainte de

toate – te-ntreb

mâhnit și

mirat:

”-de ce mă lovești – dacă Tu ești

Dumnezeul Milei – Îndurării și

Iubirii ?

de ce să pierdem

vremea – eu slăvind în Tine – ceea ce

Tu ești – și

știi bine că

ești…și știi că știu

și eu… ?

viața mea e scurtă – laudele mele

și ele – sunt

scurte și

inutile: ori sunt

lingușitoare – ori repetându-Ți ceea ce

Tu deja ai înălțat – imuabil și

Etern –  în ființa Ta – și

știi asta…precum știi că

știu și eu…

hai – Iisuse Dumnezeule-Unu – să nu pierdem

infinitezimala mea

viață – cu

ploconiri – inutile

grețos-convenționale – și – mai bine și mai

folositor – pentru amândoi: să

deslușim Umbrele Cele

Adevărate – discutând – amândoi – despre

alte Dureri – Nedumeriri – Noduri Gordiene ale

Sorții Omului (…și ale Zeului…) – da – să

discutăm – febril – și despre altele decât

Cele ale

Mele…

…eu nu Te răstignesc – prin

faptele mele – ci mă

alătur Ție – pe Drumul

Calvarului: amândoi – sub Greutatea și

Ascuțișul Crucii – icnim

Sângerăm (eu – pus în locul dobitocului de

Simon din Cyrene!) – dar – ca să

Uităm – cât de cât – de

Truda Urcușului – mai și

tăifăsuim:

de una – de alta – până

vine ceasul când – cu adevărat – simt

Nevoia de a Te Slăvi – căci

Pipăi – sub

Cruce – un al

Treilea umăr – acela al

MORȚII – prin care

Tu mă slobozești – Generos și

Altruist – de sub

Toate Durerile

Tale – și ale

Lumii – care au fost

mereu – și ale

mele…

*

eu nu am fost prea

plângăcios – de felul meu: când

am început să citesc în

Cărți – plângeam

Personajul – mie drag – care

Murea Frumos – la

Ceas Sortit – sau – dimpotrivă

revoltător murea – fără păsarea

nimănui…

dar – cea dintâi

 oară – am plâns când

NU știam să citesc în

Cărți – și Mama mea mi-a

Povestit – mâhnită și

cu ochii umezi – despre

Răstignirea Ta – și

simțeam – aproape Orbit de

Durere – că

toată Lumea plânge – dimpreună cu

mine…dimpreună cu

ea…

RÂNDUIRI CELESTE

Cel-de-Sus să facă bine

a mă înzestra – cât mai

degrabă – cu o pereche de

ARIPI  URIAȘE – care să aibă Timp de

Funcționalitate  Nedeterminat – căci

Trenul de Aterizare mi s-a

stricat de tot – și

definitiv

apoi – tot Ăla – să mă

bage în Ceata Pestriță a

Heruvimilor – ca să pot face

oleacă de

Dreptate și

Rânduială  – atât în

Cer – cât și pe

Pământ

pe Pământ – treaba-i

oablă: trebuie rasă

de tot – și pentru

vecie – toată Specia

Umană  – și înlocuită cu

Specii mai puțin

Dement-Bestiale – cu Specii

cât de cât – Morale – Smerite Frumosului

Senine – Curate – Îndelung Răbdătoare de

Libertate…

în  Cer – trebuie puși Doi

Heruvi – unul de-a Dreapta și altul de-a

Stânga Marelui Năuc

Dumnezeu: când Îl apucă – iar

vreo Criză Violentă de

Prostie – să-i dea – fiecare

Heruv  – câte Doi Pumni

Strașnici – în

Cap  – spre ”a-l pune

iarăși – pe șine”… – …până la

Următoarea Criză: e obsedat – Dement și

Fără Sațiu – de

Ziua a Șasea a

Creației: și tocmai ASTA trebuie

să i-o scoatem din

Creierașul Lui – cel

Veșnic Infantil – cu totul Imprevizibil

Infantil …

…dacă nu – o Mână de

Trotil! – și…Alt Dumnezeu

la Rând – să intre-n

Feredeu!

Îi testăm pe

Toți – și – la urmă

tragem Concluziile de

Rigoare  – conform Realităților în

Vigoare!

PUNCTE ȘI LINIE

m-am uitat – chiorâș – la

PUNCTUL DE VEDERE:  nu arăta

deloc bine: parcă ninsese cu

Mucegai și cu

Țăndări de Supernovă…

atunci – am schimbat (împingându-l în

planul doi) PUNCTUL DE VEDERE – cu un

PUNCT DE AUZIRE: nici așa nu era ceva

grozav: parcă plouase cu

Curve și

Codoși…

atunci – am tras de sub masă

PUNCTUL DE ȚINTIRE CU INIMA –  și – pe loc

am și scos Revolverul: când

l-am descărcat – bubuitor – GLONȚUL-INIMĂ

a trecut prin toate

Soiurile de

Puncte – spulberându-le și

reamenajând Spațiul Cosmic:  realizasem o

Dominantă și

Imaculată Linie: orbitoare – Tăcută și

Înțeleaptă : o

LINIE DE

A-TOATE-UNIRE…!

…da – abia așa – toate erau

aerisite – senin

mântuite: abia așa era

IDEAL!

PENTRU PRIMA DATĂ

pentru prima dată – văzui Pădurile

pentru prima dată – văzui Munții și Zgurile

pentru prima dată – auzii Păsări și Ciori

pentru prima dată – întâmpinai Îngeri și Duhori

pentru prima dată – mi-am dat seama că ACOLO-i AICI

pentru prima dată – Aripile-mi s-au chircit și-erau mici

pentru prima dată  – am auzit Cearta dintre Greiere și Furnici…

 am trecut – cu bine – Praguri Înalte și Zări

am stins – una câte una – Trecute Lumânări…

acum – în AICI-NOU-NĂSCUT și Fercheș Înzăuat

am pus Mâna pe-o Spadă de Foc Ne-ncercat…

…poate va fi mai bine ca-n PĂRĂSITUL ACOLO…

…dar un Clopot Noptatic mă corectează: și-AICI voi cânta SOLO…

ÎNTÂLNIREA CEA SFÂNTĂ

Țapinarii Vechi din Munte

văd Cerbul cu Corn în Frunte:

Inorog Împărătesc

Zeii – holde – se feresc…

Ciobanii de pe la Stâne

grăiesc – serile – cu Zâne

apoi se-nsoară cu Luna

Carte scriu – cu Stele – -ntr-una…

…Bacii au venit la mine

Vatră le-nchinai – cu Bine:

Ei – în jurul Focului

descântă Norocului

Țării Inorogului!

…mi-au venit Părinți – Străbunii

Voievozi – Fruntea Cununii

la Sfânta Vatră-a Minunii…

iar Martiri – cu Răni pe Cruce

îmi fac semn – iar eu m-oi duce…

m-oi duce-n Furtuni de Raze

dincolo de Gând ori Fraze

cu Zimbrii și Pàjura

mi-oi ‘tâlni – iar – Patria:

curată precum Helgea!

sub Ageazma Neamului

scrie-oi Cartea Hristului:

Slove din Făclia Lumii

vor da Foc Nopții – Genunii

renăscând – iar – Veșnicia

Cuvânt mântuind – și Glia…

…cu Fărtații Cei Cărunți

vom ceti Crucea din Frunți:

cu-Inororogii-om îmbla

toate din Cetina mea

la Izvor s-or înturna

(…adică – la Scripca mea…!)

…eu numai ce le-oi păzi

(…Brad ce sunt și Brad ce-oi fi!)

să nu s-aprindă de Zi:

să se lecuiască-n Noapte

cu Rane Sfinte – cu Șoapte

Rânduri de Cuvinte Coapte…

…Sânge de Serafi de-asculți

aduci – în Rai – Sfinți Desculți

aduci Valahi de sub Jaruri:

Limba le-o faci Munți-Hardealuri

Rai de-Arìpi – Lebede-n Valuri

Crini în Grădini fără Maluri!

NU CLĂTINAȚI – NU PRĂBUȘIȚI MINUNILE – -N GRĂDINĂ

(22 Mai 2020 – Soției mele, Elena)

nu clătinați – nu prăbușiți Minunile – -n Grădină:

dac-ați trecut de Poartă – voi n-aveți nicio Vină:

Flori de Neant – în Tufe de Vecie…

…și – uite cum se iscă Parfum de Iasomie!

ascultă-Arìpa Hulubului cum cade:

se dezvelește Înger  – colò – lângă Arcade…

nu-i Cer  – nu e Pământ: e-un Foșnet de Vigoare

din care s-or ivi – tăcut – Lumile Viitoare…

…m-așez sub Sicomorul – ce-și zăngăne Comori:

privesc Lebăda Săgetată – cum suie printre Nori

privesc Graalul – cum seacă de Miracol

cad – istovit: Vestiri mor în Oracol…

…o – Bună Dimineața! – ce mulți sunt Musafirii!

…de fapt – sunt Bejenarii – goniți din Raiul Firii…

*

…în Stoluri se întorc – din Veci – toți Trandafirii!

pe undeva – din Bezne – Golgòta iar învie:

Crist a-nceput – cu Glorii – Cartea-ne să ne-o scrie…

Cabìrii-de-Funingini – singuri în Covălie

zoresc – pe Nicovale – TRUP-DE-AMETIST: SFÂNTĂ DEMIURGIE!

N-AM ÎNȚELES NIMIC DIN VIAȚA ASTA

n-am înțeles nimic din Viața asta

decât că are Fìride – Prăpăstii

Ascunzători de tine însuți – Bezne

în Labirinturi de Capcane – făr’ de lesne…

…un Rătăcit ? – un Condamnat ? – sau un Mort Viu ?

oricât m-aș zbate – tot nimic nu știu

iar Oameni nu-s în jurul meu – decât să scuipe

să-mi spargă Clopotele unei Vieți Cernute…

Lepros în Catedrală – făr’ de-Azil

scriu – peste Sfinți Pictați – Sonetul meu Fragil…

Zeii – cu Spatele la mine – au uitat:

chiar și-un Nebun – e tot un Duh creat…

…trăsnit – deja – am fost: acum – Cenușă

strângeți-o binișor – deschideți Ușă…:

zvârliți-o Zeilor – ca pe-o MĂNUȘĂ!

…Tot ce s-atinge de Cenușa mea

nu se mai face Om: orbește STEA!

CE FALS E TOTUL  – PE AICEA! – CE LUME DE PITICI!

(spre Stadiul Planetei Spirituale VULCAN)

       –

ce fals e Totul  – pe Aicea! – ce Lume de Pitici!

minți Moartea – înfunzi Viața – cu Avocați a Crimei

destrami și Inima-Armoniei – și Calea Sfântă-a Rimei

agăți de Coarnele Coroanei – Regi alduiți…Limbrici!

mânjește Cerul cu Fecale  –  înghite Trandafirii

și vei obține Harta Scârnei:  Fiica Nemărginirii!

ucide Oamenii cu Gândul: un Fulger și…Cenușă!

așa vei dobândi Graalul – iar în Neant: O UȘĂ!

toți Zeii Derbedei să piară –  și – fără Testament

azvârle Hoiturile Sfinte – -n Mocirla de Ciment!

iar Lumănările de Ceară să-ți fie NOI MATROZII

                               –

adică SUCOMBAREA MORȚII: căzuți fi-vor  Nerozii…

…acu-i CURAT în Lumea Nouă ? – poți trage – -aici – un Somn ?

da – poți fi orice vrei A FIRE: chiar al VISĂRII DOMN!

FRUNZELE FOȘNESC MII TAINE – CERU-ADEVEREȘTE-ALBASTRU

Frunzele foșnesc mii Taine – Ceru-adeverește-Albastru

dintre Gânduri și Visare – se iscă Orbitul Astru!

e o După-Amiază lină – torcând Vești Preaînțelepte

de la Mume Nevăzute: Subpământu-are Trei Trepte…

…m-am întors din Piramidă – Prorociri vă sun în Minte

smulse  – răbdător – din Bezna Egiptenelor Morminte…

…stau pe Ghizdul de Fântână – cum pe Tron de Împărat:

spre Stol de Lebezi-Vestale – Râvna Firii m-a căutat…

nu cobor și nici nu sui – Călător spre STEA GRĂINDĂ:

am aflat cum se adoară  –  toate  Crugur’le din Grindă

am aflat și un Tovarăș – ce-i Umbrit sub Gros Zăbranic

dinspre care-ar ninge Raze – Clopotul de-ar vesti – harnic…

…vine Seara Năzuroasă – împletesc Iluzii-Iele:

rugător –  din Cer – spre CERURI  –  las – din Mâini – SFINTE ANDRELE…


[1] Un ciclu complet, numit mahayuga, durează 12 000 de ani, sfârşindu-se cu o “disoluţie” -pralaya -, care se repetă în chip mai radical la capătul fiecărei mii de cicluri, devenind maha-pralaya, adică “Marea Disoluţie”. Schema exemplară “cre-aţie-distrugere-creaţie” se repetă la nesfârşit. Cei 12 000 de ani care alcătuiesc un mahayuga sunt socotiţi “ani divini”, fiecare dintre ei du rând 360 de ani, ceea ce înseamnă, în total, 4 320 000 ani, într-un singur ciclu cosmic. O mie de asemenea mahayuga alcătuiesc o “formă” (kalpa), iar paisprezece kalpa alcătuiesc un MANVANTARA (numit astfel pentru că se presupune că fiecare manvantara este condus de către un Manu, Strămoşul-Rege mitic). Un kalpa durează cât o zi din viaţa lui Brahma; un alt kalpa, cât o noapte. O sută de asemenea “ani” ai lui Brahma, adică 311 000 miliarde de ani omeneşti, alcătuiesc viața Zeului. Această durată considerabilă a vieții  lui Brahma nu ajunge, însă, să epuizeze Timpul, pentru că zeii ,nu sunt veşnici, iar creaţiile şi distrugerile cosmice continuă ad infinitum, pentru că zeii nu sunt veşnici, iar creaţiile şi distrugerile cosmice continuă ad infinitum” – cf. Mircea ELIADE, Sacrul și profanul, Humanitas, p. 83-84

——————–

Adrian BOTEZ

Adjud, Vrancea

26 mai 2020

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Cauti schele metalice de inchiriat? Bucura-te de calitate garantata, suport in montaj si transport gratuit!

Daca studiezi, chiar in acest moment, oferta de servicii de inchirieri schele metalice de …