Albumul de familie: „Cladirile disparute din parc”

Odata cu noua parcelare din 1880 cu trasarea strazilor si aparitia primelor ”case de sanatate” se impunea realizarea unei gradini publice si, in acest scop,Eforia Spitalelor Civile il angajaza pe gradinarul peisagist belgian Eder. Parcul este proiectat in 1881 pe domeniul Dimitrie Ghica pe un teren liber unde aveau loc targul de vite si mai apoi balciul (care apar in tabloul ”balci la Sinaia realizat in 1873 de Nicolae Grigorescu). Pentru realizarea lui sunt mutate doua strazi care il strabateau: drumul national spre Predeal si cel de la gara spre Manastire care ajung pe actualul lor traseu. In ghidul din 1903 ”Sinaia si imprejurimile sale”, Al Galasescu ne spunea: parcul era atractia statiunii, plin de trandafiri si de flori ce se schimbau de doua ori pe vara, alei pietruite cu margaritar alb, pavilion de muzica unde in sezon canta fanfara in fiecare zi, doua fantani arteziene, un loc deschis incat permitea admirarea muntilor, a cladirilor din jur si a Manastirii. La acea vreme, in afara de hotelul Regal (in prezent vila Parc) si de hotelul Caraiman, in parcul central mai existau cateva cladiri emblematice pentru oras, disparute azi:

Vila DIMITRIE GHICA, este una dintre primele ”case de sanatate” realizate in Sinaia dupa parcelarea din 1870. Cladirea cu etaj si balcon perimetral a fost inaltata in 1875 de chiar primul efor, printul Dimitrie Ghica, pe locul actualului Casino din Sinaia.

Hotelul SINAIA, primul hotel din statiune, se ridica sub dealul Manastirii din initiativa Eforiei pentru a gazdui distinsii calatori care nu mai aveu loc in chilii, dar si pentru cei cu mai putina dare de mana, care sa isi faca la munte cura de aer curat si apa de izvor. Constructia incepe in 1870 fiind destinata in special ingrijirii persoanelor care nu isi permiteau sa mearga la cura in strainatate. Hotelul este finalizat in 1871 si a fost denumit ”Sinaia”,prededand astfel numele viitoarei localitati. Primul hotelier a fost austriacul Josef Ungarth, valetul printului Dimitrie Ghica care a initiat si supravegheat in deaproape lucrarile de constructie. Cladirea avea curte interioara cu dependinte si grajduri pentru cai si trasuri. La 9 august 1871, Regele Carol I ii scria tatalui sau: ”jos la baza inaltimii deasupra careia se afla Manastirea, s-a cladit un otel in stil elvetian, care acum este plin de vizitatori”. Hotelul arde in 1911, fiind complet distrus.

Cazinoul si Cofetaria RIEGLER se gaseau langa hotelul Sinaia, undeva intre actualul Casino si hotelul Palace. In primul deceniu al secolului XX, vara concerta aici orchestra lui Eduard Wilhelm Strauss, valsurile lui Ivanovici fiind nelipsite din repertoriu. La Cazinoul Riegler se jucau carti, se asculta muzica, se dansa si se faceau consumatii la bar. Cladirea este distrusa in intregime in urma incendiului devastator din 1911, impreuna cu hotelul Sinaia.

In urma afluxului de turisti adusi la Sinaia de ”trenurile de placere” pe nou construita (1879) cale ferata Bucuresti-Predeal, pana in vara anului 1880, Eforia termina si da in folosinta (cam pe amplasamentul de azi al Hotelului Palace) Stabilimentul BAILOR DE HIDROTERAPIE, cu instalatii complete pentru tratament (dupa metoda prof.Winternitz) conduse de un medic specialist cu personal specializat in aplicarea tratamentelor: masaj, bai cu abur, dusuri alternative, electroterapie (cu sezon de bai de la 1 iunile la 15 septembrie).

Despre toate aceste cladiri ne mai amintesc doar fotografiile de epoca si minunatele gravuri ale lui Th.Maierhofer. In parcul central insa, aceste amintiri s-au sters complet si iata de ce, macar marcarea locurilor in care s-au aflat aceste constructii ar putea deveni un binemeritat act reparator.