MIREASMA POEZIEI
***

din grădină
lumina renaște
mireasma poeziei,
sufletul o călimară reîncărcată.

*

BUN RĂMAS

***

Șoptesc
balanțele din suflet
dezechilibrează durerea.
amprente dure,
suntem potirul
patimilor din urmă.

*

IUBIRE

***

Iubirea poți sa îmi spui tu oare ce
e în adâncul tău?
Poți sa îmi spui tu oare
cu ce balsam atingi inima
sau cu ce vorbe
cauți fărâma de lumină
a buzelor ascunse
deșertăciuni sufletești
în fântâni de speranțe?

*

PEISAJ NOCTURN
***

Cerul
plapumă de vise
semănată de timp

*

TĂCEREA

***

Tăcerea
poartă măști false,
Noaptea poartă mănuși,
iluzii deșarte
și lumânarea
alungată de timpul
crucilor bătrâne.

*

LINIȘTEA ZĂRII

***

liniștea zării
o mare învolburată,
sânge amestecat
cu lacrimi de ploaie

*

NEPUTINȚA TĂCERII

***

Înghesuit, plictisit
văd neputința tăcerii,
timpul devine
o ruină falsificată

*

MOARTEA
***

Adun necontenit
firul vieții,
dar nu pot deschide universul
captiv în propriul timp.

*

MAMA

***

Mama
Împrăștie lumina
Ochilor ei blânzii,
Aerul dulce al dimineților

*

ETERNITATE

***

Cuvintele
trupuri muribunde
contopesc-n mersul nopții,
cuvintele…
magia sufletului,
neant ascuns de mistere
sărutul morții,
eternitatea!

*

AM GUSTAT
***

Am gustat
murdare semne de tăcere,
ai făcut din mine noapte
inundate-n întrebări

––––––––––––

Alexandru-Eusebiu CIOBANU

Focșani, 1 august 2019