Home Breaking News Stiri Exclusive Alexandru PETRIA – “Fantoma Uniunii Scriitorilor”

Alexandru PETRIA – “Fantoma Uniunii Scriitorilor”

10 min read
0
0
219

Uniunea Scriitorilor e o fostă poveste frumoasă, cu sfîrşitul aproape. Dacă nu se reformează. Prin abuzuri şi corul de lingăi cu care s-a înconjurat, preşedintele ei, Nicolae Manolescu, nu face decît să precipite colapsul, îndeosebi după acordarea arbitrară (picătura care a umplut paharul!), anul acesta, a Premiului naţional „Mihai Eminescu” poetului de pluton Gabriel Chifu. În principal, din această perspectivă merită citită cartea lui Bogdan Suceavă, „Scrisori de la Polul Est”, editura Agol, 2015, unde e descrisă cu precizie de invidiat situaţia.

PETRIA Alexandru

Apariţia editorială a prozatorului, care trăieşte peste ocean, mai cuprinde articole despre învăţămîntul românesc, despre diverse cărţi citite. Textele au fost publicate iniţial în săptămînalul „Observator cultural”, începînd din 2003.

Deşi scrise la intervale mari de timp, pe subiecte diverse, însumate, materialele nu fac notă discordantă, cumva capătă senzaţia de rotund. Aici înclină balanţa, cred, prezenţa unui ton constant, egal cu sine şi rigoarea demonstraţiilor. Nu e de mirare, autorul este profesor în Departamentul de Matematică de la California State University, Fullerton, SUA.

Suceavă are, în majoritate, articole de tip feed-back, contrareacţii la situaţii care îl nemulţumesc. Reuşeşte însă să-şi stăpînească revolta, adoptînd o morgă profesorală, relativ rece, cu miza pe etalarea scrupuloasă a argumentelor.

Înapoi la tema principală a „Scrisorilor de la Polul Est” – prozatorul şi-a dat demisia din Uniunea Scriitorilor în 3 noiembrie 2009, unul dintre motive fiind că „Membrii USR nu primesc nici un fel de raport din partea conducerii asupra situaţiei financiare a Uniunii. Multe asociaţii profesionale, pe plan internaţional, discută aspectele financiare într-un climat de transparenţă, şi sunt interesate să includă viziunile membrilor lor în activitatea lor. Nu şi USR, care preferă lipsa de transparenţă.”. În postfaţa intitulată „Semn de carte”, Suceavă spune tranşant: „Publicarea prezentului volum reprezintă protestul autorului faţă de politica lipsită de deschidere şi de onestitate intelectuală a actualei conduceri a Uniunii Scriitorilor din România. Această politică, care include, între altele, şi o schimbare a Statutului USR fără o dezbatere reală şi fără girul unei Adunări Generale, dăunează semnificativ imaginii literaturii române contemporane în faţa publicului românesc. Uniunea Scriitorilor ar fi putut fi un spaţiu al dezbaterii constructive, al dreptului la liberă exprimare, un model de manifestare a respectului faţă de diferenţa de viziune şi de opinie. În anul 2015, însă, nu este aşa.”

N-o să mă opresc aici, în amănunt, asupra neregulilor de la U.S. unele cu oglindire infracţională, semnalate de autor. N-am de gînd să vă privez de adrenalina descoperirii lor, în timpul cititului. Suceavă este unul dintre componenţii Grupului pentru reformarea U.S, din care fac şi eu parte. Are credinţa că scriitorii merită o organizaţie profesională democratică, cum doresc şi eu. Conchide: „Dl Nicolae Manolescu este ales pentru un al treilea mandat (considerat de unii imoral, de alţii ilegal, iar de mulţi o idee splendidă) ca preşedinte al Uniunii Scriitorilor. Din această importantă funcţie de reprezentare dânsul ar trebui să manifeste o echidistantă apreciere faţă de opinia fiecărui scriitor, fie că acesta este membru al Uniunii, fie că nu. E vorba, în fond, despre literatură, despre capacitatea ei de a atinge publicul larg, de a reprezenta o cultură şi valorile ei. Preşedintele Uniunii Scriitorilor ar trebui să fie un etalon al comportamentului civilizat, al respectului, al atenţiei faţă de opinia aproapelui. Nu dacă treizeci sau o sută de scriitori protestează faţă de abuzuruile unui for administrativ sau al conducerii unei uniuni de creaţie, ci dacă unul singur exprimă îngrijorare, preşedintele Uniunii Scriitorilor ar trebui să-i acorde atenţie.”

„Scrisori de la Polul Est” e o lectură necesară pentru scriitorii români, ca să nu dormiteze ca melcii în cochilii, cînd U.S. a ajuns fantoma a ceea ce a fost cîndva. Şi pentru îndrăgostiţii de literatură, de gîndirea liberă. Şi pentru procurori, eventual.

—————————-

Alexandru PETRIA, născut la 27 februarie 1968, în oraşul Dej, judeţul Cluj. Debut publicistic şi poetic în „Tribuna” în 1983. Studii întrerupte de psiho-sociologie. Cărţi publicate: „Neguţătorul de arome” (1991, poeme), „33 de poeme” (1992) şi „La ce bun poeţii” (colectiv, interviuri). În pregătire, volumul de versuri „Masochistul”. Colaborări sporadice la toate revistele revistele literare importante. După 1989: şeful Comisiei pentru abuzuri şi drepturile omului în CPUN-ul municipiului Dej; întemeietor, împreună cu Radu Săplăcan şi Zorin Diaconescu, al săptămânalului dejean „Gazeta someşeană”- primul număr a fost scos în 23 decembrie 1989; candidat din partea Mişcării Ecologiste din România la Camera Deputaţilor – 1992; redactor investigaţii, între 1992-1994, la revista bucureşteană „Zig-Zag”, pe vremea directoratului lui Alex Ştefănescu. între 1992-1996 am locuit la Bucureşti; 1994-1995 – reporter investigaţii la ziarul „Cotidianul”; 1995-1996 – redactor şef al săptămânalului bucureştean pentru comercianţi „Hermes” şi redactor la săptămânalul „Partener” publicat de trustul „România Azi”. După reîntoarcerea în Ardeal a fost redactorul şef al săptămânalului „Monitorul de Someş”, apoi, în 2000, a fondat propria sa publicaţie, lunarul „Realitatatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla”, al cărei director este şi în prezent. În 2010 a publicat romanul „Zilele mele cu Renata”, la Tritonic. Publica pe blogul personal „Realitatea lui Petria” http://realiatealuipetria.blogspot.com/

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

3 tipuri de cadouri pentru a impresiona pe cineva drag

Pana in perioada sarbatorilor nu mai este foarte mult timp, ceea ce insemana ca poti incep…