BABELE

1 martie: baba de primavara (baba semanatului)
2 martie: baba de vara (baba muncii de vara)
3 martie: baba de toamna (baba culesului) Cum vor fi cele 3 zile, asa vor fi si cele trei anotimpuri.

A fost odata ca niciodata (caci asa incep toate povestile) o femeie foarte rea la suflet, pe nume Dochia. Pe 1 Martie, Dochia isi trimite nora pe munte sa culeaga fragi. Nora acesteia o asculta si pleaca pe munte sa ii faca pe plac soacrei. Aceasta se intalneste cu un batranel (legenda spune ca era Dumnezeu) care ii daruieste o mana de fragi. Intorcandu-se acasa, baba Dochia crede ca s-a mai incalzit vremea, se imbraca cu 9 cojoace si pleaca cu oile pe munte. Primele 9 zile pe munte au fost foarte calde, asa ca Dochia a renuntat la cate un cojoc in fiecare zi. In ziua 10, vremea schimbatoare isi arata coltii iar baba Dochia, surprinsa de ger, ingheata impreuna cu oile sale. Cu timpul, sloiurule de gheata se pietrifica si pot fi intalnite sub aceasta forma in Muntii Bucegi.

In prezent traditia se pastreaza sub forma alegerii babelor, adica fiecare persoana isi alege o zi, mai bine zis o baba, intre 1 si 9 martie. Se spune ca asa cum va fi acea zi, asa este si firea omului, insa daca ploaua sau ninge este semn de bogatie.
O alta versiune sustine ca noul an va fi similar cu baba aleasa de fiecare. O “baba” senina, calduroasa si luminoasa va aduce celui ce a ales-o un an bun plin de implinii si un suflet curat. Dimpotriva, o baba mohorata, urata si ploioasa va aduce un an rau si o inima inghetata.

Alegerea babei se poate face in doua moduri: alegerea unei zile oarecare intre 1 si 9 martie sau in functie de data nasterii. Astfel, daca persoana respectiva este nascuta intre 1 si 9 ale oricarei luni, baba reprezinta data nasterii; daca ziua de nastere este in afara acestui interval, cifrele ce formeaza ziua nasterii se aduna si rezultatul reprezinta baba persoanei respective. De exemplu, daca ziua unei persoane este pe 21, baba persoanei va cadea pe 2+1=3 Martie.

MACINICII / MUCENICII

Sarbatoarea porneste de la povestea Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia. Acestia au trait in secolul IV, intr-o perioada in care crestinii erau persecutati pentru credinta lor. Cetatea Sevastia era condusa de tiranul Agricolae, dusman al celor care credeau in Hristos. Afland ca 40 dintre ostasi sai sunt crestini, i-a aruncat in temnita, aducandu-i la judecata dupa 7 zile. Deoarece acestia au refuzat sa se inchine zeilor, Agricolae a poruncit sa se arunce cu pietre in ei. Insa, din voia Domnului, pietrele se intorceau impotriva celor care le aruncau, insusi conducatorul incercand, fara succes insa. Astfel, acesta a poruncit ca ca cei 40 sa fie aruncati intr-un iezer (lac adanc de munte). In cursul noptii, unul dintre ostasi, nemairezistand frigului, a vrut sa iasa din lac, insa a murit de indata ce a ajuns la mal. Momentul l-a impresionat atat de mult pe unul din paznici, numit Aglaie, incat acesta a intrat in apa rece, strigand “Si eu sunt crestin!”.
A doua zi, Agricolae a constat cu stupoare ca oamenii erau inca in viata si manios, a hotarat uciderea lor in chinuri groaznice si arderea trupurilor si aruncarea lor intr-un rau din apropiere astfel incat sa nu mai ramana nimic in urma lor. Dupa trei zile insa, episcopul Petru a mers noaptea pe malul raului impreuna cu alti crestini, adunand impreuna oasele martirilor, caci erau luminoase si puteau fi vazute si in intuneric. Moastele se gasesc astazi in mai multe colturi ale lumii, inclusiv la noi in tara.

In tara noastra, aceasta sarbatoare crestina se suprapune cu inceperea anului agricol traditional, zi in care se face curatenie in gospodarie, arzandu-se gunoaiele cu foc adus din casa, pentru a aduce caldura din locuinte si afara. In credinta populara, aceasta zi marcheaza incheierea babelor, perioada capricioasa de trecere de la iarna la primavara, si inceputul zilelor mosilor, care aduc vremea calda. Iata de ce in aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, precum lovirea pamantului cu bate, jocul copiilor peste foc si rostirea de descantece pentru iesirea caldurii si intrarea gerului in pamant.
Lumea satului considera ca in data de 9 martie se deschid mormintele si portile Raiului, iar gospodinele pregatesc in cinstea Sfintilor Mucenici 40 de colaci numiti sfinti, mucenici sau bradosi.
In Moldova, acestia au forma cifrei 8, simbol al echilibrului cosmic si sunt copti din aluat de cozonac si unsi mai apoi cu miere si nuca. In Dobrogea se pastreaza forma, doar ca mucenicii sunt de dimensiuni reduse si se fierb in apa cu zahar, scortisoara si nuca, acesta reprezentand lacul in care au fost aruncati martirii.
In Muntenia, pe langa mucenici, se pregateste si Uitata pentru morti, un mucenic mare pe care copiii il joaca in jurul focului, dedicat celor morti care au fost uitati in decursul anului.

Obiceiurile acestei zile sunt multe la numar, dar s-au pierdut in timp. Ceea ce s-a pastrat insa este pregatirea mucenicilor, pe baza a diverse retete si consumul a cate 44 de pahare de rachiu (si nu numai) de catre barbatii casei.

SURSA: http://biul.wordpress.com