Brand de tara „dansurile populare” (video)

Nu exista probabil niciun alt brand mai pregnant si care sa vorbeasca de la sine precum este folclorul, iar la acest capitol, Romania are o poveste fascinanta de spus. Daca saptamana trecuta am vrut sa intram in gastronomia traditionala, saptamana aceasta ne oprim la dansurile populare.

Nu stiam initial in ce situatie ne bagam, pentru ca o intreaga teza de doctorat nu ar reusi sa acopere pe de-a-ntregul complexitatea coregrafiilor romanesti. Am ales insa cateva exemple, credem noi esentiale, pe care vi le aducem in prim plan, in ideea ca lista este cat se poate de deschisa pentru ca si voi sa adaugati cate ceva.

Tema de azi este o importanta lectie de viata: nu ar trebui sa ne aducem aminte de dansurile din folclor doar la nunti, pentru ca riscam (deja pericolul a devenit foarte mare) sa uitam in totalitate elementele esentiale ale originilor noastre. La o adica, este unul din acele cateva plusuri pe care le avem ca natie, una din acele calitati care face diferenta in ochii altor tari.

Desi dansul popular romanesc difera de la o regiune la alta, sunt anumite trasaturi comune care creaza unitatea coregrafica romaneasca, rezultand un stil national specific. Neputand fi luat singular, ci intotdeauna cu muzica (cantece populare sau bataile ritmice din palme), tezaurul folcloric per ansamblu a luat nastere si s-a propagat prin diverse sarbatori. Fie ca vorbim de ceremoniile legate de munca agricola, fie de evenimentele importante din viata (nasterea, casatoria sau moartea), avem o intreaga pletora de dansuri ce ne da o nota aparte in contextul social mondial.

Un prim exemplu este calusul, considerat si unul din cele mai rapide dansuri din lume. Prezent inca din timpuri stravechi in Moldova si Transilvania, astazi fiind practicat doar in Muntenia si Oltenia, acest dans se executa in saptamana dinaintea Rusaliilor. Calusul este practicat in principiu de barbati, din cauza faptului ca este foarte solicitant din punct de vedere fizic, iar dansatorii poarta numele de calusari.

httpv://www.youtube.com/watch?v=OMgEl8mrzYQ

Un alt dans interesant este ciuleandra, termen care te duce imediat cu gandul la Maria Tanase. Putini stiu, insa, ca dansul are o origine straveche si ca era practicat intr-un soi de ritual initiatic. Ciuleandra sau Suleandra este un fel de stramos al ritualului efectuat de geti, prin care acestia ii trimiteau un mesager zeului Zamolxis. O data la patru ani, preotesele soarelui se prindeau intr-un dans ritmat, ceremonie ce preceda sacrificiul celui Ales pentru jertfa. Odata cu moartea fizica a Alesului, getii eliberau un chiot de bucurie, descoperit de catre arheologi pe o piatra meteorica ce sta la originea primelor doua versuri din cantec: „Doua fire, doua paie/ Ia Ciuleandra la bataie”. Traditia dansului s-a continuat mai ales in Muntenia la serbarile din preajma solstitiilor si este legat de celebrarea noptilor de Sanziene.

httpv://www.youtube.com/watch?v=4QX59qxTQ7c

La lista trebuie adaugata si perinita, fara de care nuntile precum le stim nu ar mai fi la fel. Nu exista roman, oricat de rupt de traditii, care sa nu fi auzit de perinita, dansul ritualic al sarutului. Satenii din comuna prahoveana Batrani sustin ca acolo s-ar fi jucat prima hora a saruturilor. Acest dans a pornit de la petrecerile de nunta, atunci cand mireasa invita fetele si baietii din sat la masa de sambata seara, pentru a-si lua la revedere. Sa ii spunem, in termeni moderni, petrecerea burlacilor. Se facea o pernita, ce se aseza in mijloc, in jurul careia se nastea dansul. Mireasa dansa si se pupa cu toti baietii, fiind ultimul ei sarut ca domnisoara. Mirele participa si el la eveniment, lasandu-i pe ceilalti sa ii pupe aleasa. Perinita devenea ultimul dans al miresei ca fata, urmand sa nu mai joace aceasta hora niciodata. Ati fi surprinsi, dar de vreme ce ati auzit de el, insa se mai practica.

httpv://www.youtube.com/watch?v=8CwbpRnUV8o

Un dans care noua ne este familiar inca din copilarie este alunelul. Joc popular cu diferite variante si denumiri (de mana, ingenuncheat, plimbat, infundat, batut, ca la Dolj etc.), este un dans de barbati, insa poate fi practicat si cu fete, si este raspandit cu precadere in Oltenia si Muntenia.

httpv://www.youtube.com/watch?v=IVGOwRhAsFY

Trei Pazeste este un dans de care am auzit foarte rar. De altfel, singura data cand l-am pomenit a fost in filmul 3 pazeste al lui Ovidiu Georgescu. Probabil de aceea am ales sa il si includem in aceasta lista. Trei Pazeste este un dans oltenesc, executat de barbati stand cu mainile incrucisate la spate.

httpv://www.youtube.com/watch?v=F7_6kKmW4dM

Dragaica este singura noastra sarbatoare pagana (24 iunie), caci in restul anului suntem profund crestini. Sarbatoarea tine o noapte si-o zi si incepe la asfintitul zilei de 23, cand fetele si baietii culeg flori si fac din ele coronite – rotunde pentru fete si in forma de cruce pentru baieti. Cand coronitele sunt terminate, incepe dansul. Satenii impodobesc stalpii portilor, ferestrele caselor si cimitirele. Apoi, cu chiuituri, fiecare arunca pe case coronita sa, punandu-si o dorinta. In cazul in care coronita ramane pe acoperis, dorinta se implineste. Daca nu… nu.

httpv://www.youtube.com/watch?v=sZ6b6on3tM4

Acum va lasam voua mana libera. Stim cu certitudine ca mai sunt o multime de alte dansuri populare, insa vrem sa va implicam si pe voi in conturarea acestui brand de succes. Paradoxal, insa avem si din acesta.

Ce alte dansuri stiti? Ce obiceiuri se practica sub forma de dans in zona de unde sunteti?

SURSA: http://metropotam.ro