Colesterolul marit NU produce moartea !
De ani de zile, nutritionistii avertizeaza ca orice carne fripta la gratar produce substante cancerigene, atat prin arderea grasimilor care se scurg din carne si care imbiba friptura, cat si prin arderea carbunelui. De cand clima a luat-o razna si vara este doar o succesiune de furtuni si canicule, friptura la gratar, in aer liber, pare a fi singura scapare pe care o gasesc orasenii pentru weekend. Insa clasica friptura la gratar devine cu atat mai periculoasa pentru sanatate pe o astfel de vreme, cand organismul este slabit de efortul adaptarii la temperaturile capricioase. Nutritionistii americani au descoperit opt reguli care reduc sau elimina de-a dreptul riscul imbolnavirii de cancer dintr-o „banala” friptura la gratar.
- Lasati carnea peste noapte in sos marinat, obtinut din zeama de lamaie, putin ulei de masline si usturoi. Acest sos impiedica in proportie de 90% sa se formeze substantele cancerigne, iar carnea fripta are un gust mult mai bun.
- Bucatile mai mici de carne se frig mai repede si nu mai au timp sa elibereze substantele toxice, asa ca se recomanda frigaruile, care alterneaza bucatelele de carne cu felii de rosii, ceapa, ardei, usturoi.
- Cu cat carnea sta mai putin deasupra gratarului, cu atat se impiedica eliberarea substantelor chimice toxice. Daca se baga carnea intai la cuptor si se lasa pana dispare sangele, apoi se pune pe gratar, nu se mai formeaza substantele cancerigene.
- Puneti o folie de aluminiu alimentar pe gratar. Grasimea nu mai are contact direct cu flacara, nu se mai formeaza substantele toxice si gratarul se curata foarte usor, fara sa ramana pe grile bucatele de carne de la fripturile anterioare, care si ele sunt daunatoare.
- Folositi gratare bombate, compacte, cu scurgerea grasimilor in santulete in care se pune apa.
- Carnea se frige fara risc de imbolnavire daca sursa de caldura vine din lateral, cum se pregateste saorma. Sau, dupa model autohton, din vremuri stravechi: intre sursa de foc si carnea de pe rotisor se pune un recipient cu apa in care se scurge grasimea.
- Carnea de pui se frige cu pielita, apoi aceasta se scoate. Carnea de porc trebuie curatata de grasime; nu se va usca daca este lasata cat trebuie. Pestele, daca este lasat de cu seara in sos marinat, nu mai trebuie tinut decat foarte putin deasupra gratarului.
- Legumele la gratar nu formeaza substante cancerigene. Se poate face un pat de legume si chiar fructe (pere, de exemplu) pe gratar, peste care se pune carnea marinata sau precoapta.
Daca in timpul mesei se bea si ceai rece, aromat – un antioxidant care neutralizeaza substantele cancerigene – riscul unei mese total nesanatoase este eliminat.
Colesterolul, o problemă ?
Mijloacele media au introdus o adevărată anxietate generală: teama de colesterol. Oameni de o splendidă sănătate telefonează la cabinet şi cer, cu o voce tremurândă programare pentru „colesterol”. Buletinul de analize le adânceşte angoasa, aducându-i pe marginea disperării.
„Am două sute. E grav, dom’ doctor ?”
Răspundem: nu, nu este grav.
Valoarea normală a colesterolului în România este 280 mg la 100 de ml de sânge. Dacă este aşa, cum s-a ajuns totuşică marea majoritate a laboratoarelor tipăresc buletine de analize pe care deja valori de 181 de mg % sunt trecute ca anormal de mari ? Ei bine, aici este o altă poveste. Una discret ruşinoasă pentru tagma noastră medicală, dar care totuşi trebuie spusă. Pacientii sunt rugatisă nu mai spună nimănui că au aflat de la mine cele ce urmează. Dacă totuşi vor spune, atunci să nu scrie, iar dacă vor scrie, să nu semneze. Dacă, totuşi, nesocotind acest sfat, vor semna, eu declar de pe acum că nu ştiu nimic şică sunt cu totul străin de cele scrise mai jos.
Secretul este că scăderea valorii normale a colesterolului în sânge a urmat o curbă paralelă şi cu putin ulterioară descoperirii unor medicamente care au proprietatea de a scădea colesterolul. Astfel, în anii ’80, singurul medicament cu această proprietate principală era acidul nicotinic. Acesta era foarte ieftin şi, dealtfel, avea reactii adverse importante, care îl făceau de utilitate atât de restrânsă, încât era departe de a trezi interesul firmelor de medicamente. De aceea, cei care vor deschide orice carte de medicină anterioară anului 1980, vor citi acolo valoarea normală a colesterolului, care este de 280 mg %, aşa cum am spus. Intervalul 260-280 mg % impunea atentie şi regim, dar nu tratament medicamentos.
Odată cu descoperirea unor medicamente mai specifice, care scad colesterolul în mod mai eficient, mai scumpe şi aflate sub patent, interesul firmelor de medicamente pentru această clasă a crescut enorm. Cum numărul pacientilor cu hipercolesterolemie reală era mic, specialiştii în marketing au făcut diferite socoteli, din care a reieşit că, dacă valoarea normală ar coborî de la 280 la 260 şi medicilor li s-ar induce ideea că este neapărat nevoie de tratament medicamentos cronic peste această valoare, firmele producătoare ar avea numai de câştigat. Cum, cel putin oficial, valorile normale din fiziologie nu sunt stabilite de firmele de medicamente, ci de medici în baza unor studii, au început a se întruni „vârfurile cercetării medicale”, mai întâi în congrese o dată la doi ani prin capitale europene, mai nou în congrese anuale prin locatii mult mai exotice. La astfel de „întruniri ştiintifice mondiale”, de regulă însotite de un bogat program cultural-artistic (de la degustări de licori la safari) există deja obiceiul ca medicii participantisă prezinte lucrări „ştiintifice”, în care se pretinde, folosindu-se cu multă măiestrie posibilitătile largi ale statisticii, că valorile normale sunt mai mici decât se credea, că există riscuri serioase pentru sănătate la valori care ar fi fost O.K. înainte de congres, că aceste date noi ridică serioase probleme de sănătate publică etc.
Să mai observămcă ceea ce este valabil pentru colesterol este valabil şi pentru valoarea normală a tensiunii arteriale şi (în măsură ceva mai mică ) pentru glicemie. Extrapolând, putem prevedea încă de pe acum că, dacă mâine va apărea un medicament care să modifice grupa sangvină, poimâine o mare parte dintre cititorii acestei pagini vor afla că suferă de o grupă sangvină de-a dreptul toxică.
Tratamentul hipercolesterolemiei
Dacă valoarea colesterolului este până la 260 mg %, nu este necesar nici un tratament, aşa cum am spus mai sus, deoarece nu putem vorbi de hipercolesterolemie în această situatie. Dacă valoarea colesterolului este între 260 şi 279 mg %, este recomandabilătinerea unui regim cu evitarea excesului de colesterol, împreună cu repetarea determinării colesterolului şi a fractiilor sale (raportul HDL versus LDL, dacă nu afostfăcut)
Dacă valoarea colesterolului este între 280 şi 299 mg % este necesar un regim hipocolesterolemiant, cu evitarea smântânei, untului, laptelui gras, cărnii grase şi cu limitarea numărului de gălbenuşuri la 4 pe săptămână (albuşurile nu contin colesterol). Se recomandă un regim bogat în peşte (minimum 2 kg pe săptămână ) şi folosirea cu generozitate a cimbrului şi usturoiului. Toate fructele sunt indicate, dar merele ocupă primul loc în această privintă.
Din 6 în 6 luni se face evaluarea rezultatelor regimului, dozându-se atât colesterolul total, cât şi fractiile lui. Dacă valoarea colesterolului este de 300 mg % sau peste, recomand tratament medicamentos. De regulă cu Vasilip o tabletă de 10 mg pe zi imediat înainte de masa principală, sau o altă schemă în functie de datele culese la consultul medical. Reevaluare după 3 luni, pentru a vedea dacă dozele sunt eficiente.
Tipuri de întrebări frecvente:
Am colesterolul 245, buletinul de analiză îmi dă această valoare în chenar negru şi în dreptul ei scrie: „above normal range”. Şefa laboratorului, când mi-a înmânat buletinul de analiză, m-a rugat să stau jos. Vecinii şi cei din familie sunt îngroziti de cât de mult colesterol am, iar medicul cardiolog mi-a prescris să iau 6 tablete de Sortis pe zi, spunându-mi că în caz contrar am să fac infarct. Ce este de făcut ?
Răspuns: dacă încă nu ati citit articolul acesta, cititi-l. Laboratorul dă valorile normale în functie de ce valori normale se introduc cu ajutorul tastaturii, nu în functie de valorile medii a unui grup de 85, 90 sau 95 % dintr-un eşantion considerat sănătos, aşa cum ar trebui, potrivit unei definitii ştiintifice a „normalului”. Vecinii şi cei din familie sunt victimele campaniilor media, iar cardiologul ar vrea să primească invitatie şi sponsorizare şi la congresul de anul viitor de la Ouagadougou . Dacă nu credeti toate acestea, intrati în primul anticariat şi uitati-vă în orice carte de medicină anterioară anului 1980 şi vedeti cât este colesterolul normal.
Am auzit că uleiul de porumb nu contine colesterol, e adevărat? Răspuns: nici un ulei nu contine colesterol, deoarece plantele nu sunt capabile să sintetizeze colesterol ca atare. Deci, orice fruct sau legumă sau cereală este la fel de bună din punctul de vedere al regimului în cazul unei hipercolesterolemii, iar un număr mic de plante sunt în mod deosebit indicate, de exemplu: merele, usturoiul, cimbrul. Este esential să nu mâncati de loc: carne grasăşi smântânăşisă
mâncati cât mai putine gălbenuşuri de ou, care sunt saci cu colesterol. Dimpotrivă, peştele este foarte indicat. Orice fel de peşte şi cu precădere, în mod paradoxal, peştele gras. Deşi laptele şi multe brânzeturi contin colesterol, ele nu cresc în mod semnificativ colesterolul dacă sunt folosite în cantităti prudente.
Tratamentul medicamentos al colesterolului are reactii adverse? Răspuns: Orice medicament, începând cu banala aspirină, are reactii adverse. Cu deosebire un tratament cronic, care se ia cu lunile şi anii, are posibile riscuri. Aceasta nu înseamnă să nu luăm medicamente de loc, ci să o facem atunci când, în urma unui rationament medical, medicul nostru consideră că beneficiul scontat este mai mare decât riscul potential. Urmez un regim strict vegetarian, şi totuşi colesterolul meu nu scade sub valoarea de 280 mg %. De unde atâta colesterol, dacă eu în ultimele săptămâni am mâncat numai urzici şi mere?
Răspuns: Această situatie (relativ rară ) în care vă aflati se explică printr-o tulburare reală de metabolism. Aşa cum spuneam, celulele animale sintetizează colesterol, iar cele umane nu fac exceptie. Uneori această sinteză este în exces. Va trebui să urmati un tratament medicamentos, în principiu toată viata, tratament în lipsa căruia există un mare risc să suferiti de una sau mai multe din numeroasele boli favorizate de excesul de colesterol: cardiopatia ischemică, accidentul vascular cerebral, etc.
Am colesterolul mărit, dar nu suport să mănânc peşte, iar usturoiul îmi face rău. Ce este de făcut? Răspuns: În loc de peşte, puteti folosi numeroasele suplimente alimentare care contin acizi omega-nesaturati, iar în loc de usturoi, încercati tablete de usturoi de la farmacie. De asemenea, la farmacie sau la plafar mai putetigăsi combinatii din
plante pentru ceaiuri hipolipemiante. Colesterolul meu total este normal, dar raportul HDL -LDL nu este bun. Ce trebuie să fac?
Răspuns: afectarea raportului dintre „colesterolul bun”, adică HDL şi „colesterolul rău”, adică LDL are importantă mai ales în cazurile în care colesterolul normal este crescut sau are valori la limită. Deci, în cazul dv nu se poate vorbi de hipercolesterolemie. O importantă mai mare acordată peştelui în alimentatie ar fi indicată, totuşi. Mereu aud despre marea problemă a colesterolului crescut. Dar eu am colesterol scăzut, sub limita normală. E vreo problemă ? Răspuns: nu, deoarece nu există boli care să fie declaşate de prea putin colesterol, aşa cum există în cazul invers. Totuşi,
unele studii sugerează o legătură între colesterolul scăzut (sau la limita inferioară ) şi depresie, fără a se putea preciza dacă e vorba de o legătură de tip cauză-efect sau de o corelare de altă natură.
Dr Mihnea DRAGOMIR
Toti bolnavii care au murit de inima in ultima vreme au murit cu colesterolul foarte mic. E un adevar dovedit statistic. Colesterolul marit nu produce moarteaPartajează acest conținut:
Publică comentariul