Pe aleile pavate cu frunze uscate
Vin îngerii să-mi cînte noapte de noapte.
Calea Lactee se-ntinde lehuză,
Dar vîntul o scutură ca pe o frunză.
E toamnă şi iarna îmi bate în geam,
Cu zăpada fierbinte scuturată de ram.
Şi alte cărări îmi desfac printre visuri,
Cu tainice ritmuri ascunse-n înscrisuri,
Cînd tu, iarnă dulce, te aşterni peste mine,
Risipindu-mi şi visul amăgit de albine.
Şi mierea ce curge dintr-o rază de soare
Îmi dă o iluzie cu petale de floare.
Mai cade-o secundă, mai moare un vis
Ca un măr rupt odată din acel Paradis!

****

Sur les ruelles pavées de feuilles sèches
Les anges chantent pour moi tous les soirs.
Voie lactée qui s’étend comme une femme enceinte,
Le vent fait trembler les feuille.
C’est l’automne et l’hiver frappe à mes fenêtres,
La neige secouée des arbres chauds, tombe au sol,
D’autres voies se déroulent à travers mes rêves
Et se cachent dans les rythmes secrets.
Lorsque vous, hiver doux, vous mettez sur moi
Votre rêve épars comme les abeilles
Et le miel qui coule en un rayon de soleil
Me donne une illusion de pétales de fleurs.
Mais, tombe encore un second, un rêve meurt,
Comme une pomme cueillie dans le Paradis.

*****

 

Cristina LILA

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

One Comment

  1. Marian Malciu

    8 ianuarie 2012 at 12:31 AM

    Da,da,da!
    “Şi alte cărări îmi desfac printre visuri”…
    Se pare că cea care duce la frumuseţea metaforelor, ce-mbracă versurile şi le-nvăluie cu eleganţa sensurilor, ai găsit-o deja. Felicitări, Cristina!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Soferii model fac toate aceste lucruri! Fa-le si tu!

Nu este deloc greu sa fii un sofer model in trafic, sa conduci prudent si sa ai grija de a…