Criza finantelor publice ar putea genera o noua prabusire de preturi la case

Reducerea cotatiilor rezidentiale s-a oprit sau a incetinit in majoritatea statelor europene Din 15 tari in care indicii locuintelor au scazut, in opt au fost consemnate rate mai lente ale declinului.

Piata locuintelor din Europa incepe sa se refaca, insa viitorul ramane nesigur in multe state, mai ales in acelea care se confrunta in prezent cu asa-zisa criza a da­toriilor publice.

La nivel european, re­cu­perarea economica si financiara este inca fragila, competitia dintre institutiile de creditare diminuandu-se mult in ulti­mele 12-18 luni.

Totodata, costurile ope­ra­tionale ale acestora au crescut, ceea ce a dus la slabirea disponibilitatii de credi­tare. In plus, noile reglementari in do­me­niile economic si financiar sunt inca in dezbatere si rezultatele ar putea avea un impact negativ semnificativ pe piata locuintelor.

Totusi, potrivit ultimului stu­diu Global Property Guide (GPG), pretul caselor a cunoscut in primul tri­mes­tru al anului cresteri in 19 din 36 de eco­nomii pen­tru care exista statistici ofi­ciale pri­vind piata imobiliara. In plus, in pe­rio­a­da mentionata, din 15 tari in care pre­­turile la locuinte au scazut in opt au fost consem­nate rate mai lente ale decli­nu­lui com­pa­ra­tiv cu anul precedent.

Lis­ta tarilor aflate in criza grava si care nu pre­zinta vreun semn de refacere include acum state pre­cum Irlanda, Bulgaria si, din motive po­li­tice, Thailanda. Nici Ro­ma­­nia nu a iesit momentan de sub spec­trul pericolului continuarii sau ac­cen­­tuarii prabusirii pre­turilor la case, fiind tot mai evident ca masurile de reducere a castigurilor sala­ria­le din sistemul bu­ge­tar vor duce la o si mai acuta restrangere a consumului.

An­a­listii GPG au folosit in analiza statis­tica indici de pret ajustati cu inflatia, fapt care acorda o imagine mai realista asupra evo­lutiei pietei compa­ra­tiv cu valorile nomi­na­le afisate de obicei de catre agentiile imobiliare.

Optimism pe pietele cele mai slabe

Exista cateva voci care sustin ca re­fa­cerea pietei imobiliare in multe tari este inselatoare si ca, de fapt, preturile vor con­tinua sa cada si in 2010. Spre exemplu, potrivit ultimului studiu al agen­tiei de evaluare financiara Standard&Poor’s, desi preturile de pe piata europeana a lo­cuin­telor, sever afec­ta­ta de criza finan­cia­ra, sunt in curs de stabilizare, persista ris­cul unor noi sca­deri pana anul viitor. Analistii Royal In­stitute of Chartered Surveyors sustin insa ca scenariul dublei prabusiri este putin probabil, in istoria piete­lor imo­biliare acesta fiind consem­nat extrem de rar.

Preturile locuintelor au scazut dra­ma­tic in tarile cu piete imobiliare puternic lovite din Europa. Vorbim in principal de Spania, Islanda, Lituania, Bulgaria si Romania. Cu toate acestea, rata scaderii a fost mai lenta in primele luni ale acestui an comparativ cu anul precedent.

Spre exemplu, in aceasta perioada, indicele spaniol al preturilor rezidentiale a scazut cu 5,73%, mai putin daca vom compara cu rezultatul inregistrat anul trecut (-7,24%). Si in Islanda preturile locuintelor s-au diminuat cu 13,98% la sfarsitul trimes­tru­lui I din 2010, rezultatul reprezentand o ameliorare fata de rata scaderii atinsa in aceeasi perioada a anului trecut (-20,47%). Trebuie amintit ca Islanda a inregistrat o rata de inflatie ridicata, care explica discrepanta dintre cifrele reale si cele nominale in evolutia pretului caselor.

In Lituania, preturile caselor, desi au scazut cu 22,22% in cursul anului pana la sfarsitul trimestrului I, prezinta o imbu­na­tatire modesta comparativ cu situatia de acum un an, cand casele se ieftinisera cu 26,92%. Letonia a vazut cea mai abrup­ta scadere dintre toate tarile anali­zate de GPG.

La finele trimestrului I din 2010 pretul caselor inregistra o scadere anuala de 31,7%. In perioada de comparatie an­te­rioara, indicii rezidentiali au inregistrat o reducere cu 43%. Optimismul isi face insa loc si pe aceasta piata, primul trimestru al anului 2010 aducand o majorare de 10,7% a pretului caselor.

SURSA: http://media.imopedia.ro