Probabil cel mai frumos FILM despre România: “WILD CARPATHIA” sau cum a fãcut Printul Charles din tara noastrã bijuteria Coroanei (de Corina VÂRLAN)

Printul Charles al Marii Britanii a hotãrât sã promoveze România prin intermediul unui documentar numit “Wild Carpathia” care fost difuzat pe data de 30 octombrie, la ora 20.00, pe postul de televiziune Travel Channel. Filmul va fi tradus în 20 de limbi si va putea fi vizionat în 119 tãri ale lumii. Premiera sa mondialã a avut loc, miercuri, într-un club din Capitalã.

Documentarul prezintã, din viziunea unui grup de britanici, frumusetea Munþilor Carpati din România, în încercarea de a arãta strãinilor minunata diversitate a faunei si florei din zonã, dar si în încercarea de a-i face pe români sã constientizeze “comoara nepretuitã” de care se bucurã si pe care trebuie sã o conserve pentru generaþiile viitoare.

Printul Charles: “Sunt descendent al lui Vlad Tepes”

Printul Charles a vizitat pentru prima oarã România în anul 1998. Acum el detine în satul Valea Zãlanului, aflat în judetul Covasna, douã proprietãti, una dintre acestea fiind o casã veche de peste 100 de ani pe care a renovat-o complet.

Prima vizitã a Printului Charles în România. Acesta a fost întâmpinat de Emil Constantinescu, presedintele tãrii în acea perioadã.

Tiind pasiunea pe care printul mostenitor a dezvoltat-o de-a lungul anilor pentru România, realizatorii documentarului “Wild Carpathia” au hotãrât sã îl intervieveze la locuinta sa din Belmont, Scotia.
“Dupã ce am filmat o scenã foarte frumoasã în care am reusit sã surprindem pãsãri în sãlbãticie chiar lângã casa pe care Printul Charles a restaurat-o în Valea Zãlanului, am mers si am vorbit cu el în Scotia, la casa sa de lângã Belmont. Pe drum am condus printr-o zonã de sãlbãticie, unde nu este nimic, nu sunt copaci, este foarte arid. În timpul documentarului puteti vedea contrastul uimitor dintre ceea ce poti vedea în România în comparatie cu ce poti vedea în Scotia”, a declarat pentru gândul Charlie Ottley, prezentatorul si co-producãtorul “Wild Carpathia”.
“Arborele meu genealogic aratã cã sunt un descendent al lui Vlad tepes, deci am ceva legãturi cu România”, povesteste Printul Charles al Marii Britanii în cadrul documentarului.
Ottley spune cã mostenitorul coroanei britanice este îndrãgostit de România de peste 10 ani si cã acesta încearcã sã facã tot ceea ce îi stã în putintã pentru a promova în întreaga lume zonele rurale românesti.
“Cred cã este un vizionar. Am fost uimit de Printul Charles. Nu numai cã este foarte usor de abordat si foarte fermecãtor, dar este, de asemenea, si foarte bine informat, iar pasiunea lui pentru acest subiect a fost vizibilã. Am fost uluit de ceea ce spunea”, a mai adãugat prezentatorul documentarului “Wild Carpathia”.

Peisaj din aproprierea satului unde printul mostenitor al coroanei britanice detine douã proprietãti.
Alasdair Grant, cameramanul care a filmat întreg documentarul “Wild Carpathia” si coproducãtor al acestuia, considerã cã este foarte important ca românii sã înteleagã ceea ce face Printul Charles pentru tara lor.

Una din locuintele din România ale Printului Charles.
“Existã unele persoane care cred cã oamenii bogati din tãri dezvoltate vin si le spun românilor cum sã trãiascã în tara lor. Ce face el este sã restaureze, cum ar fi satul Valea Zãlanului, doar pentru a fi un exemplu, în speranta cã alti români din comunitate vor copia aceastã formulã si vor începe propriile lor proiecte. Este doar un exemplu al lucrurilor care pot fi realizate, nu este ca si cum ar aduce cu el culturã strãinã. A folosit materiale, fortã de muncã din zonã, mobilier, totul. Toate lucrurile sunt perfect românesti”, a declarat pentru gândul Grant.
Unde se aflã satul Valea Zãlanului, atât de apreciat de cãtre mostenitorul coroanei britanice

(Click pentru a mãri)

Presedintele Costa Ricãi vrea sã îi ajute pe români sã aibã mai mult succes în turism
Paul Lister, presedintele Fondului European pentru Naturã si producãtor al documentarului, este de pãrere cã România are un mare potential turistic si cã poate deveni în câtiva ani o destinatie de vacantã de succes prin simplul fapt cã pe teritoriul acesteia trãiesc atât de multe specii diferite de animale sãlbatice, care au dispãrut, cu mult timp în urmã, din alte zone ale lumii.
“România este în prezent asa cum era Costa Rica acum 15 – 20 de ani. Costa Rica era o tarã care se baza foarte mult pe agriculturã ca export. Dupã aceea un premier a condus o initiativã de a face din statul sãu o destinatie majorã de ecoturism. Sunt sincer de pãrere cã România are potentialul de a fi Costa Rica Europei sau cã este ca un Yellowstone al Europei”, a declarat pentru gândul Lister. El a adãugat faptul cã în urma unei întrevederi pe care a avut-o cu presedintele acestui stat, cu câteva sãptãmâni în urmã, a aflat cã acesta “vrea sã vinã în România, sã vadã România si, poate, si sã îi ajute pe oameni si sã îi ghideze spre succes” în ceea ce priveste turismul local.


Turisti bucurându-se de frumusetile naturii în Costa Rica.
Costa Rica este un stat situat în America Centalã. De la sfârsitul anilor 1980, aceasta a devenit una dintre cele mai populare destinatii turistice, având un sistem bine definit de parcuri nationale si zone protejate, ce acoperã circa 23,4% din teritoriul sãu, un record mondial. Aici fauna si flora este foarte diversã, Costa Rica detinând 5% din totalul biodiversitãtii globale.

Peisaj din Parcul National Yellowstone din SUA.
Parcul National Yellowstone din Statele Unite ale Americii, cu care este comparatã zona Carpatilor din România, este localizat pe teritoriul statelor Montana si Idaho, iar fauna sa este una foarte bogatã, incluzând ursi grizzly, lupi, bizoni si elani. Tot aici, turistii pot vizita mai multe gheizare si izvoare termale, dar si Marele Canion Yellowstone, o importantã atractie a zonei.
Ce mãsuri trebuie sã luãm pentru a deveni o destinatie turisticã popularã în întreaga lume
“Românii trebuie sã fie constienti cã au o faunã si o florã extraordinarã, sã învete sã aprecieze, incredibila mostenire nationalã pe care o au. Românii coexistã cu mari carnivore de mii de ani. Existã un echibru extraordinar între oameni si mediu, care este de mare valoare si care a fost pierdut în alte zone ale Europei. Sper ca românii sã realizeze faptul cã au asa o comoarã la picioare, în forma Muntilor Carpati si a sãlbãticiei. Cu ajutorul tuturor, sperãm cã aceastã sãlbãticie poate fi conservatã si cã arborii din zonã nu vor fi tãiati”, spune Charlie Ottley.

Peisaj din zona Muntilor Carpati din România.
Prezentatorul britanic sustine, de asemenea, cã Muntii Carpati nu se comparã cu cei din Scotia (FOTO), unde existã, în prezent, doar un mare teritoriu arid si mlãstinos, în cadrul cãruia arborii au cãzut si nu au mai crescut niciodatã la loc. “Odatã ce se pierde, rãmâne pierdut pentru totdeauna”, spune Ottley..
“Este foarte usor sã tai toti arborii pentru a obtine bani rapid si apoi sã rãmâi fãrã nimic. Încercãm sã propunem altceva. De ce nu pãstrati pãdurile si nu încercati sã obtineti venituri constante de pe baza acestora?. O pãdure intactã are o valoare mult mai mare, creeazã oportunitãti turistice si un sistem de silviculturã sustenabil”, sustine, la rândul sãu Lister.
“Sper ca guvernul român sã înceapã sã se gândeascã la ceea ce are, sã aibã grijã de aceastã zonã pentru generatiile viitoare. Trebuie ca totul sã fie foarte bine gândit si în acest fel se vor obtine bani pe termen lung din turism”, completeazã acesta.
Ce mãsuri am putea lua pentru a împiedica defrisãrile ilegale
În opinia lui Alasdair Grant, este o diferentã între localnicii care se duc în pãdure si taie câteva lemne si cei care taie arborii din pãduri pe sectoare extinse.
“Acum avem drujbe si tractoare. Nu mai este pur si simplu un om, alãturi de familie, cu un fierãstrãu, un cal si o cãrutã. Vorbim despre o mare distrugere care poate sã fie fãcutã de un om cu o drujbã sau de grupuri de localnici. Pentru multi aceastã activitate este principala sursã de venit. Trebuie sã îi încurajãm sã gãseascã alte surse de venit în locul vânzãrii lemnului”, spune la rândul sãu Ottley.

Defrisãri în pãdurile din Carpati.
“Turismul este viitorul. Turismul european este viitorul. Sunt atât de multi europeni care sunt pasionati de naturã si au cãlãtorit în Africa, în America de Sud, în Canada sau în Alaska. Noi, ca europeni, avem aceastã minunatã pãdure chiar la picioare si trebuie sã o protejãm pentru cã de-a lungul ultimilor ani am fãcut o gresealã. Restul Europei este în mare distrus. Doar 1% din pãdurea originarã mai rãmâne în Marea Britanie. Acest lucru este pur si simplu socant, ce are România este bijuteria Coroanei”, spune presedintele Fondului European pentru Naturã.

Pãdure de foioase din România fotografiatã de Max Milligan, un renumit fotograf international.
“Este important sã învãtãm din greselile altora, chiar dacã vrem sã crestem si sã facem propriile noastre greseli. Deznodãmântul este unul mult prea tragic. Aveti idee ce se întâmplã cu râurile si cu ecosistemele? Heids este un exeplu al distrugerii complete a peisajului”, a mai adãugat acesta.
Lister se declarã, de asemenea, de acord cu tãierea unei pãrti a pãdurilor, dar nu mai mult de 8 metri cubi de lemn pe an, pentru cã din punctul sãu de vedere, dacã te duci si tai toti arborii, acestia nu vor mai creste niciodatã asa ca înainte. Unele specii vor domina si astfel se va pierde diversitatea. “Pot sã vã duc în locuri frumoase din Scotia care nu pot însã sã gãzduiascã ursi, lupi si lincsi, aceste animale minunate cu care împãrtim planeta”.
Britanicilor le plac supele românesti
Britanicii sunt fascinati de bucãtãria româneascã, în principal de supe si de produsele organice din România, care pentru noi sunt un lucru obisnuit, în timp ce ei trebuie sã plãteascã mult mai mult pentru a le putea consuma.

Supã traditionalã româneascã.
Nicoleta Cãrpineanu spune cã este o diferentã foarte mare între acelasi fel de mâncare, unul realizat cu ingrediente din grãdina mamei sale si unul din legume cumpãrate în Londa.
“În România nu te duci la tarã sã întrebi dacã legumele sunt organice. Normal cã sunt organice. Nu se folosesc pesticide, si cu toate acestea oamenii vor sã se modernizeze, iar în acest fel vor pierde beneficiile aduse sãnãtãtii de astfel de produse”, explicã Ottley.

Legume comercializate într-o piatã din Capitalã.
Din punctul de vedere al Nicoletei Cãrpineanu, românii ar trebui sã se concentreze mai mult pe exportul de legume cãtre alte state europene. “Suntem foarte norocosi cã încã mai putem sã mai crestem astfel de legume aici. Trebuie sã ne axãm mai mult pe acest aspect”, spune ea.
Încurajarea îndeletnicirilor traditionale este necesarã
“Localnicii sunt foarte mândri de traditiile si de obiceiurile zonei. Oamenii care locuiesc acolo s-au zbãtut, au trecut prin vremuri grele si sunt încã acolo. Este un motiv pentru faptul cã ai încã locuiesc în acele zone”, spune Ottley.

Horã într-un sat din judetul Covasna.
Paul Lister este de pãrere cã multi români care locuiau în zonele rurale ale tãrii au fost obligati sã migreze cãtre orase pentru a gãsi un loc de muncã, în încercarea de a-si urma visul, când acesta “se aflã, de fapt, chiar în fata ochilor lor”.

Peisaj din Muntii Carpati. În imagine apare si o locuintã izolatã, aflatã în inima pãdurii.
Ottley sustine cã oamenii ar trebui sã se concentreze mai mult pe metodele de agriculturã traditionale care ajutã la pãstrarea biodiversitãtii si care au ca rezultat obtinerea unor produse organice. Localnicii ar trebui sã fie încurajati pentru a continua sã munceascã pãmântul în vederea obtinii de legume si fructe foarte sãnãtoase.
Cum a fost realizat documentar “Wild Carpathia”
Documentarul a fost finantat în mare parte de cãtre Paul Lister, care a vizitat România pentru prima oarã în 1983, alãturi de fundatia pe care o conduce, Fondul European pentru Naturã.
Charlie Ottley si Alasdair Grant care formau deja o echipã pentru realizarea emisiunii “Flavours of..”, au ales sã lucreze alãturi de el pentru a realiza documentarul “Wild Carpathia”, pentru un onorariu mult mai mic fatã de cel obisnuit, având în vedere faptul cã vor sã încurajeze protejarea naturii.
Românca Nicoleta Cãrpineanu s-a alãturat, la rândui ei, acestui program pentru cã de fiecare datã când se întorcea în tarã observa cum din ce în ce mai multe zone rurale si pãduri dispãreau. Ea a fost si cea care a ales coloana sonorã a documentarului, ce cuprinde o serie de melodii cuprinse în folclorul românesc, cele mai multe dintre acestea fiind interpretate de cântãretul Grigore Lese.
Prezentarea documentarului “Wild Carpathia”
Filmãrile au avut loc pe parcursul a douã sãptãmâni, în luna mai a acestui an, în zone precum Muntii Retezant, Muntii Zarandului, Muntii Apuseni, Negreasa si Valea Zãlanului.

Imagine surprinsã în timpul filmãrilor documentarului “Wild Carpathia”.
Echipa care a lucrat la acesta a fost una mixtã, formatã atât din români, cât si din strãini, pentru cele 45 de minute ale documentarului fiind filmate circa 12 ore de cadre, atât de la sol, cât si din aer, cu ajutorul unui elicopter.

O parte a echipei care a ajutat la realizarea documentarului.
Max Milligan (FOTO), un renumit fotograf international, a realizat, de asemenea, o serie de fotografii pe care intentionezã sã le integreze într-un album. El vrea sã revinã anul viitor în România pentru a putea sã surprindã diferite peisaje din sãlbãticie, în toate cele patru anotimpuri.
Cele patru albume de fotografie publicate anterior de cãtre acesta, denumite “Libanul”,”Un portret al Ghanei”, “Tãrâmul incasilor” si “Cercuri de stânci”, au fost foarte apreciate de cãtre oamenii din întreaga lume.
Ce planuri au britanicii pentru viitor
Producãtorii ducumentarului “Wild Carpathia” vor sã vadã mai întâi care este reactia publicului la proiectul lor si sperã sã aibã resursele necesare pentru a realiza si alte filmãri care sã se bazeze zona Maramuresului si a Deltei Dunãrii.
Ei sunt, de asemenea, de pãrere cã “Wild Carpathia” îi va face si pe altii sã îsi îndrepte atentia cãtre tara noastrã si cã si alte persoane se vor implica, la rândul lor, în explorarea si promovarea frumusetii “comorilor” românesti.

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri interne

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Copilul tau se uita ore in sir la desene? Cum ii influenteaza ele modul de a gandi si actiona?

Fiecare parinte trebuie sa stie asta! In timpul socializarii si ca urmare a acesteia, oame…