Dezgroparea Cetatii Brasovia poate salva rezervatia Tampa

De câţiva ani Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Braşov încearcă să găsească un custode pentru Muntele Tâmpa, sit Natura 2000, dar nici o instituţie nu s-a arătat dornică să preia acest obicetiv. Autorităţile de mediu susţin că nimeni nu îşi asumă responsabilitatea administrării acestei arii naturale, dar speră ca, o dată cu deschiderea parcului arheologic, lucrurile să se schimbe.

În ultimii ani, autorităţile de mediu au organizat nenumărate sesiuni de depunere a dosarelor pentru atribuirea în custodie sau administrare a ariilor naturale protejate de interes naţional sau comunitar. Unele dintre ele, mai ales cele de pe urma cărora se puteau obţine şi profit, au fost preluate, dar altele nu par prea tentante. Astfel, potrivit evidenţelor APM Braşov, în judeţ mai există 11 arii naturale de interes naţional şi şase arii naturale protejate de interes comunitar, care nu au fost atribuite în custodie sau administrare, printre care Muntele Tâmpa şi Stejărişul Mare (din Braşov), Vulcanii noroioşi de la Băile Homorod, Peştera Bârlogul Ursului din Racoş sau Locurile fosilifere de la Ormeniş şi Purcăreni. Zilele acestea, pentru a „sensibiliza” autorităţile locale şi judeţene, dar şi ONG-urile sau agenţii economici, APM a organizat o întâlnire cu instituţiile interesate să preia ariile naturale protejate din judeţ. Directorul APM Braşov, Ciprian Băncilă, a explicat faptul că dosarele de preluare a ariilor protejate pot fi depuse oricând la APM. Sursa citată consideră că unele arii naturale, cum este şi Muntele Tâmpa, nu sunt dorite de nimeni, pentru că nu generează nici un venit (spre deosebire de lacurile de la Dumbrăviţa) şi sunt foarte greu de gestionat. Băncilă susţine că, în cazul Tâmpei, multe probleme sunt cauzate de  mormanele de gunoaie. Reprezentantul APM şi-a exprimat speranţa că va fi pus în practică proiectul privind valorificarea vestigiilor istorice din zonă.