×

Documentar despre satul fantomă Valea Corlatului (video)

Documentar despre satul fantomă Valea Corlatului (video)

1402-568x316 Documentar despre satul fantomă Valea Corlatului (video)De joi, la Bucureşti, a început Festivalul de film documentar dedicat drepturilor omului One World Romania se află la cea de-a patra ediţie. Printre cele 36 de filme, din 25 de ţări sunt prezentate în premieră şi două producţii româneşti – „Valea Corlatului”, în regia lui Stephane Lucon şi „După revoluţie”, în regia lui Laurenţiu Calciu – vor avea premiera în timpul One World Romania.
I se refuză dreptul la identitate. „Valea Corlatului” vorbeşte despre un sat aflat între Braşov şi Covasna, care nu există pe nicio hartă – un sat fără nume căruia i se refuză dreptul la identitate. Majoritatea locuitorilor sunt romi, motiv pentru care localităţii i se spune „În ţigănie”. Romii îşi numesc aşezarea „dincolo de pod”, iar autorităţile se referă la ea vorbind de „satul din valea Corlatului”. Producţia va avea premiera internaţioanală în timpul One World România, în prezenţa regizorului. Stephane Lucon a mai regizat două documentare româneşti: „Salarul: 110 euro” şi „Ghetoul clandestin”. Lucon va participa şi la dezbaterea din 20 Martie, de la orele 19:00, la „Noul Cinematograf al Regizorului Român” din Bucureşti. Stephane s-a născut în 1977 în Orleans, Franţa.
Problemă pasată între judeţe. „Cine calcă în Valea Corlatului descoperă recurenţe ale ziariştilor, dar care speră că dacă i se afla povestea, ceva se va rezolva. Imposibilitatea de a obţine autorizaţii de construcţie, racordare la reţeaua electrică, dificultăţile de a primi acte de identitate, certificate de naştere, conturează un caz clasic de refuz de legalizare a unei aşezări de romi. Totuşi satul exista de zeci de ani, are 120 de case şi o casă de rugăciune. Situaţia romilor din Valea Corlatului e complicată: casele lor  sunt situate pe teritoriul Covasnei, dar majoritatea locuitorilor au buletine de identitate la aceeasi casă, nr. 104, situată în Braşov. În mod absurd, autoritatile îşi pasează una alteia atât casele, cât şi proprietarii lor”, se spune în blogul de prezentare al filmului.
Rromii vor să fie braşoveni. Satul locuit de rromi reprezintă încă un subiect de dispută între cele două judeţe la graniţa cărora se află. Prefectura Covasna spune că romii au construit fără autorizaţii pe mai bine de 25 de hectare de teren, achiziţionate în timp de la diverşii proprietari. Romii, majoritatea veniţi din judeţul Braşov, au refuzat să devină cetăţeni ai comunei Belin, ei având actele de identitate pe comuna Măieruş, satul Arini. Situaţia aşezării a constituit subiectul unei dispute între autorităţile covăsnene şi cele braşovene care au refuzat până acum să le facă documente de Braşov locuitorilor cătunului. Problema „Văii Corlatului” a devenit o dispută interminabilă privind graniţa celor două judeţe. Conform termenului dat de Guvern, prefecturile celor două judeţe trebuie să rezolve divergenţelor referitoare la graniţe până la sfârşitul acestei luni.
600 de oameni locuiesc oficial într-o casă cu două camere.
Toţi cei 600 de romi au, practic, acelaşi domiciliu, o casă cu două camere, a bătrânului Boroş Gheorghe, care locuieşte în Arini la casa cu numărul 104, pe partea braşoveană a râului Corlat. Aceeaşi adresă apare pe buletinele tuturor romilor de aici, la un control de acum doi-trei ani reieşind că 380 de buletine sunt emise pe acelaşi număr de casă. Deşi au încercat să aplice amenzi pentru construcţiile ilegale, autorităţile din Belin nu au reuşit însă să le încaseze, întrucât romii nu aveau bani să le plătească, iar dacă era vorba să fie traşi vreodată la răspundere pentru ceva, imediat dădeau fuga peste pod, în Braşov. Cu toate că nu au nicio autorizaţie de construcţie pentru casele lor, locatarii „satului fantomă“, cum a mai fost denumit, nu au întâmpinat probleme în a se racorda la energia electrică a judeţului Braşov. Tot la judeţul vecin plătesc impozitele şi îşi ridică ajutorul social. Oamenii spun că au cumpărat terenurile pe care au construcţii de la gospodari din comună, dar nu li s-a spus că nu au voie să construiască, astfel că ei şi-au văzut de viaţă şi au făcut câte un bordei.

SURSA: http://www.brasovultau.ro

Partajează acest conținut:

Eu sunt principalul “vinovat” pentru existenta acestei publicații electronice, pretențios numita “Revista”, care își consuma existenta acum în mediul virtual. Sunt un simplu blogger, fără veleități de jurnalist sau studii de specialitate în acest domeniu, fiind economist la baza și manager în activitatea profesionala. Aceasta revista este pentru mine, în primul rand, un hobby, un rezultatul al unei munci zilnice susținută cu mare pasiune și dragoste de tot ce tot ce înseamna frumos în viata (caractere, fapte, locuri), veștile bune și gândirea pozitiva în special, din simpla dorința de a COMUNICA și de a fi mai aproape de OAMENI.

Publică comentariul

You May Have Missed