Colesterolul, istoric şi încadrare

• Colesterolul face parte din grupa grăsimilor, având o moleculă mare cu 3 nuclee benzenice, un nucleu tetra- (ciclul ciclopentano-perhidro-fenantrenic) şi o catenă laterală
• Are masa moleculară 386 u.a.m., p.t. 149oC, formând cristale alb-gălbui la temperatura camerei
• Este cunoscut încă din sec. al XVIII-lea ca principalul component al pietrelor din vezicula biliară
• Structura chimică este clarificată abia din anul 1932 de către Wieland
• Întotdeauna cuvântul „colesterol” este asociat în mintea noastră cu un duşman redutabil, potenţial generator de hipertensiune arterială, boli de inimă sau cauzator de moarte
Colesterolul, este o substanţă extrem de importantă şi necesară pentru economia întregului organism

Organismul nostru îşi sintetizează din colesterol :

1) Membrane pentru toate celulele sale

2) Anumiţi hormoni absolut necesari

3) Lichidul biliar (pentru emulsionarea grăsimilor şi a unor vitamine din intestin, urmată apoi de absorbţia lor)

4) Un precursor al vitaminei D3 (7-dehidro-colesterolul), pe care-l stochează sub piele, substanţă care are şi proprietatea de a limita pierderile de lichide datorate transpiraţiei. Acest precursor vitaminic se va transforma în vitamina D3 sub acţiunea razelor ultraviolete

5) Din colesterol corpul sintetizează şi un precursor al (sfingo-)mielinei, material gras, izolator util, necesar „îmbrăcării” fibrelor nervoase cerebrale şi periferice în teci. În lipsa acestor teci, funcţionalitatea sistemului nervos central ar avea serios de suferit

(1) Colesterolul – producţie, aport

• Producţia zilnică de colesterol este asigurată în principal de către ficat (dar practic, orice celulă şi organ a corpului nostru este capabil să-l producă !), la o valoare cuprinsă între 700-1000 mg pe zi
• Şi-n cazul unei diete vegan (vegetarian pur), corpul tot îşi va satisface necesarul prin producţia sa internă ; deci nu va apărea niciodată vreo problemă în sensul vreunui deficit de colesterol
Reţineţi : de regulă < 70% din valoarea colesterolului sangvin la o persoana omnivoră este produs hepatic (sau endogen), iar 30% sau mai mult, este adus prin alimentaţie (exogen)
• Această cantitate este mai mare sau mai mică în funcţie de alimentele consumate, dar ea nu va trebui să depăşească 200-250 mg/ zi de colesterol alimentar
(2) Colesterolul – producţie, aport
•La un aport alimentar de peste 250-300 mg/zi (= maximul zilnic de procesare hepatică), nivelul sangvin al colesterolului se va ridica periculos, riscul fiind reprezentat în primul rând de ateroscleroză
•Aceasta poate duce la înfundarea consecutivă, mai mult sau mai puţin accentuată, a tuturor vaselor din corp
•Strict valorile ­ ale colesterolului determină un risc de diabet zaharat, colesterolul ­ fiind toxic și distructiv pentru celulele pancreatice b-insulare
•Apar astfel insuficienţa circulatorie cerebrală, accidentul vascular cerebral, cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, arteriopatia obliterantă a membrelor etc.
•Practic, orice zonă a corpului va avea de suferit de pe urma deficitului de irigaţie apărut prin reducerea diametrului intern al vaselor de sânge care irigă toate organele şi sistemele organismului nostru
REŢINEŢI !!! Toate alimentele de origine animală conţin colesterol, însă NICI UN ALIMENT DE ORIGINE VEGETALĂ NU CONŢINE COLESTEROL  
Alimente considerate veritabili recordmeni în colesterol (conţinând peste 200 mg / 100 g produs)
Creier-  2500-3000 (C.D. Neniţescu susţine că ar conţine 17% din masa totală a organului !!!)
• Rinichi                                    1764
• Ficat                                         450
• Unt                                            240
• Gălbenuş de ou                 220-1600
• Inima, pielea de animale, untura, slănina, seul, moluştele şi crustaceii marini
• Organele animale conţin, în afara unor cantităţi importante de colesterol şi purine, amplificând riscul cardio-vascular, al litiazei urice şi al crizelor de gută la consumatorii cronici de astfel de alimente
(1) Cantităţi aproximative de colesterol în unele alimente (în mg/ 100 g produs) :
• Carnea de vită pulpă – 133
• Carnea de porumbel – 122
• O lingură de ulei de peşte – 120
• Pulpele de pui dezosate – 95
• Carnea de iepure de casă – 92
• Cârnaţul de porc şi raţa sălbatică – 89
• Ton – 87
• Parizerul şi salamul de şuncă – 84
• Jambonul – 83
• Carnea de viţel, miel, vită, porc file – 77
• Pieptul de pui dezosat – 74
• Carnea tocată, iepure sălbatic – 72
• Carnea de vită vrăbioară, pulpa de porc, fazan – 71
• Carnea de vită muşchi – 70
• Cotlet de porc, piept de curcan – 67
• Crap – 65
• Bâtlan – 63
• Rulada de carne de vită – 62
• Păstrăv – 61
• Şunca de Praga,  scrumbia – 60
(2) Cantităţi aproximative de colesterol în unele alimente (în mg/100 g produs) :
• Crenvurşti – 57
• Ştiuca, plătica – 55
• Carnea de porc slabă – 53
• Prepeliţa – 49
• Sardele – 39
• Somon – 38
• Caşcavalul – 37 (dar în funcţie de numărul de ouă, această valoare poate fi mult depăşită !)
• Lin, smântână – 33
• Brânza topită cu 20% grăsime la greutatea uscată – 28
• Carnea de şalău – 26
• Brânza de vaci cu 20% grăsime la greutatea uscată – 16
• Brânza topită cu 10% grăsime la greutatea uscată – 10
• Brânza de vaci cu 10% grăsime la greutatea uscată – 7
• Lapte, chefir – 5
• Brânza de vaci degresată – 1
Cât trebuie să fie în mod NORMAL nivelul colesterolului din sânge (colesterolemia) ?
NU există valori limită inferioară ale colesterolemiei !!! IDEAL ar fi să avem valorile colestrolului cât mai mici ! Cât de mici ? Oricât de mici !!!
NORMAL ar fi ca nivelul colesterolului din sânge, să fie de 100 + vârsta în ani (exprimat în mg/100 ml de sânge), sau măcar < 150-160 mg%. Valoarea normală a colesterolemiei este cuprinsă între 155-175 mg% (norma europeană actuală – 2008)
Sub 150-160 mg% colesterolul nu aderă la vase, ci din contră, se “spală” de pe vase, în prezența unui status antiinflamator
Peste 190-200 mg% colesterolul tinde să se depună pe vase înfundându-le, depunere care va fi cu atât mai accentuată, cu cât colesterolemia este mai înaltă
Este oare suficient să determinăm doar nivelul colesterolemiei la un examen… “de sânge” ?

Când se determină valorile colesterolemiei (denumit şi „colesterol total”), este util a se determina şi alte fracţiuni lipidice :

1) LDL-Colesterolul, care este transportatorul de colesterol de la ficat la vase şi ţesuturi („colesterolul rău”). Valorile acestuia nu trebuie să depăşească (50) 70-100 mg% (cu cât este mai scăzut cu atât mai bine !)

2) HDL-Colesterolul, sau transportatorul de colesterol din vase şi de la ţesuturi spre ficat („colesterolul bun”). Nivelul sangvin al acestui transportator este bine să depăşească 40-60 mg% (cu cât e mai mare cu atât mai bine !)

3) Trigliceridele sangvine, ale căror valori nu trebuie să depăşească 150 mg% (133 ?)

4) Lipidele totale, care deşi se determină uzual, permit doar o orientare paraclinică grosieră. Valorile normale pentru acest parametru se încadrează între 700-900 mg%

 

ATENŢIE !!!

1) ¯ cu 1% a LDL-Colesterolului, ¯ cu 1% riscul cardio-vascular

2) ­ cu 1% a HDL-Colesterolului, ¯ cu 3% riscul cardiovascular

3) ­ cu 1 kg în greutate ­ cu 3,1% riscul cardio-vascular

4) Între ­ TG și ¯ HDL-C există o legătură bine stabilită fiind un factor predictor al evenimentelor cardio-vasculare

5) ­ TG post-prandiale sunt foarte periculoase. TG ar trebui determinate atât post-prandial, cât și bazal

6) Toate evenimentele cardio-vasculare ­ ca frecvență când ¯ HDL-C

7) La valori normale ale LDL-C dacă avem TG > 200 mg% riscul relativ ­ la > 56% și HDL < 40 mg% e foarte rău

Sindromul metabolic
Sindromul metabolic = Obezitate, insulino-rezistență, dislipidemie, HTA și hiperglicemie
Ştiaţi că…
• 84,9% dintre adulţii din România au dislipidemie, iar
• 60,5% dintre ei nici nu sunt conştienţi că suferă de această boală ?
• Dislipidemia NU DOARE şi nici NU DĂ (S)CURGERE DE SÂNGE !!!
• Dislipidemia este unul dintre cei mai redutabili factori de risc cardio-vascular şi de mortalitate la nivel mondial
Mai sunt de actualitate şi câteva rapoarte ce se calculează între unele fracţiuni lipidice :
Colesterol total / HDL-Colesterol  3-3,5 (peste 5 e patologic)
LDL-Colesterol / HDL-Colesterol   2,5-3 (peste 4 e patologic)
HDL-Colesterol/ Colesterol total 0,13-0,33 (sub 0,12 e patologic)
• TG / HDL-Colesterol > 3 => insulino-rezistență și indicație majoră de terapie hipolipemiantă ! (indicele Reaven)
(1) Discuţii pe marginea valorilor colesterolemiei
•Valorile fracţiunilor lipidice au suferit permanent de-a lungul timpului reactualizări, reconsiderări, modificări
•Rezultatele studiilor au scos în evidenţă riscurile preponderent cardio-vasculare ridicate la care suntem expuşi, dacă colesterolul total, trigliceridele şi LDL-Colesterolul ar avea valori crescute
•Aşa-zisele „valorile normale” ale acestor markeri au evoluat constant în timp în sensul scăderii lor (cu excepţia HDL-C)
•Dacă acum 20 de ani erau acceptate valori ale colesterolului total de până la 240 mg%, astăzi limita admisă ca „normală” se situează undeva sub 175 mg%, dar în funcţie de continua acumulare de date legate de riscurile cardio-vasculare, peste câţiva ani s-ar putea ca şi limita actuală de 175 mg% să fie (re)considerată prea înaltă
•Sunt date care certifică faptul că dacă la anumite loturi populaţionale la care dieta vegan este o regulă, la fel ca şi exerciţiul fizic zilnic, nivelul colesterolului total a rămas sub 150 mg%, sau chiar sub 100 mg% (valori aparent incredibile pentru omul „modern”)
(2) Discuţii pe marginea valorilor colesterolemiei
• Asociat celor de mai sus, la un HDL-C cu mult peste 50-60 mg%, riscul apariţiei bolilor cardio-vasculare a fost în aceste cazuri ca şi nul
• Date de ultimă oră certifică faptul că omul este singurul „animal-primat” care are valorile colesterolului şi ale grăsimilor sangvine aşa de înalte, de departe peste celelalte specii, fiind lider în lumea mamiferelor
• Se presupune că dacă „normalul” ar fi coborât undeva pe la Colesterol <130 mg%, LDL-C <70 mg%, Glicemia <90 mg%,
Tensiunea Arterială <120/70 mmHg şi Pulsul de repaus <60 bătăi / minut, am putea trăi spre 120-140 de ani, aşa cum de fapt am fost proiectaţi de către Creatorul nostru
Întrebare : „Care să fie deci colesterolemia normală ?”  Fireşte, cea la care riscurile cardiovasculare au fost cât mai apropiate de zero !
• Aşadar, nici valoarea de 175 mg% se pare că nu corespunde nici ea întrutotul acestui deziderat, astfel încât cu siguranţă va fi şi ea reconsiderată în anii care vor urma !
Circuitul colesterolului în organismul uman
• Colesterolul alimentar se absoarbe din intestinul subţire în sânge şi ajunge pe calea circulaţiei venoase portale la ficat
„Vârsta noastră este vârsta vaselor noastre de sânge !” (Syndeham 1652)
• Este un proverb medical în spatele căruia se regăseşte mult adevăr
• Dacă vom avea mai mulţi ani vase curate, vom avea un flux sangvin optim, care ne va hrăni optim fiecare părticică a corpului nostru, iar aceste veritabile tuburi se vor menţine elastice
• Reciproc, dacă vom avea vase înfundate datorită aterosclerozei, fluxul sangvin va scădea, irigarea tuturor organelor şi sistemelor va fi afectată, diminuată sau abolită, cu consecinţe dintre cele mai grave, mergând până la deces
• “Vrei să fii sănătos sau bolnav ? Depinde numai de… tine !!!”
Consecinţele pe termen lung ale unui nivel crescut, constant şi continuu al colesterolemiei
• Colesterolul se va depune pe vase, înfundându-le => ateroscleroza
• Apare hipertensiunea arterială
• Se reduce irigarea cu sânge a creierului (apare uitarea, scăderea capacităţii de concentrare psihică, ameţeli etc.)
• Scade alimentarea cu sânge a inimii (cardiopatie ischemică, insuficienţă cardiacă, infarct miocardic acut, aritmii etc.)
• În timp există riscul insulino-rezistenţei, cu diabet zaharat tip II potenţial
• Excesul de colesterol se poate depune şi-n vezica biliară cu formarea de calculi (pietre la fiere)
• Se formează depozite patologice de colesterol sub piele, cum este cazul lipoamelor / xantoame
Ateroscleroza (ATS), poate fi un proces reversibil ? FIREŞTE !
•Ani la rândul s-a considerat că boala aterosclerotică este strict apanajul vârstelor adulte, de peste 30-40 de ani
•S-a constatat cu stupoare că ATS, în cazul unui stil de viaţă greşit şi al unor obiceiuri alimentare nesănătoase, apare de la vârsta de 2 ani
ATS chiar avansată, regreseză între 6-24 luni, exclusiv prin schimbarea modului de viaţă
•O dietă edenică (formată din legume, fructe, cereale, leguminoase şi seminţe) + exerciţii fizice (măcar o oră în fiecare zi) + normopondere + peste 2,5 litri de lichide pe zi + cumpătare + reducerea stresului + odihnă de 8-10 ore pe zi, FAC MINUNI DE VINDECARE, mai ales în bolile cardio-vasculare, dar şi-n diabetul tip II, ulcer, depresii etc.
(1) Alte substanţe potenţial generatoare de ATS (în afara colesterolului) : HOMOCISTEINA
• Este de 9-11 ori mai periculoasă decât colesterolul
Apare în special datorită deficitului vitaminic B6,9,12 (dietă lipsită de cereale integrale => pâinea albă)
Alţi factori generatori de homocisteină : cafeaua + /-  fumatul, alcoolismul cronic, obezitatea, anticoncepţionalele orale, stimularea hormonală steroidiană ilicită a creşterii musculare sau / şi a performanţelor fizice din cadrul diverselor activităţi sportive, excesul de niacină, sedentarismul. S-a demonstrat că aceşti factori cresc cantitatea de homocisteină din sânge uneori la valori enorme (de exemplu asocierea dintre cafea şi fumat la ambele sexe)
Factori care reduc drastic homocisteina sangvină : cerealele integrale din alimentaţie, hormonii estrogeni de sursă naturală sau alimentară (SOIA), exerciţiul fizic, medicamentul TamoxifenR (la persoanele care fac tratament pentru cancerul de sân)
(2) Alte substanţe potenţial generatoare de ATS (în afara colesterolului) : HOMOCISTEINA

 Efectele nefaste ale homocisteinei sunt :

1) pro-coagulante, determinând formarea de cheaguri în inimă şi-n interiorul arterelor, cu un risc embolic / obturator consecutiv
2) ridică la niveluri nebănuite cantitatea şi agresivitatea radicalilor liberi de la nivelul vaselor, oxidează LDL-Colesterolul
3) împiedică acţiunea reparatorie a vitaminei C pe vase şi întârzie refacerea acestora după o agresiune
4) măreşte riscul osteoporozei

*Aportul din surse vegetariene a vitaminelor B6,9,12 dă o protecţie sigură împotriva efectelor dezastruoase ale homocisteinei

(3) Alte substanţe potenţial generatoare de ATS (în afara colesterolului) : HOMOCISTEINA
• Vitaminele B6 şi B9 se distrug în proporţie de peste 50% prin fierbere sau prin procesarea alimentelor
• O mare parte dintre medicii cardiologi susţin că homocisteina este responsabilă de cea mai mare parte a evenimentelor cardio-vasculare cu risc vital (infarct miocardic, accident vascular cerebral etc.) la pacienţii la care colesterolul are valori normale sau chiar scăzute
• Femeile, persoanele active fizic, cât şi cele care utilizează alimente bogate în fito-hormoni estrogeni au o protecţie cardio-vasculară importantă
• Există o legătură direct proporţională între frecvenţa bolii Alzheimer şi concentraţiile serice mari de homocisteină, iar o dietă bogată în acid folic (vitamina B9) ar împiedica declanşarea acestei boli teribile
(4) Alte substanţe potenţial generatoare de ATS  sunt :
Acidul miristic, este o substanţă de 2-4 ori mai periculoasă decât colesterolul
• Există în toate preparatele lactate (e drept, că în cantităţi modeste în lapte şi iaurt), nucă de cocos, ulei de palmier, slănină, untură, margarine, avocado
•După unele studii recente, se pare că acidul miristic ar fi suplimentar şi cel mai puternic factor hipercolesterolemiant cunoscut
LDL-Colesterolul > 100 mg%, substanţă de 1,5-2 ori mai periculoasă decât colesterolul, creşte la un aport alimentar colesterolic de peste 250-300 mg/zi şi-n sedentarism. În general este un marker al aportului crescut de colesterol !
HDL-Colesterolul < 35-40 mg%, este o substanţă marker al sedentarismului
Trigliceridele > 150 mg%. Surse alimentare : unt, untură, slănină, seu, smântână, brânză, margarinele (uleiurile hidrogenate), carnea de porc, somn etc. Altele : curele bruşte de slăbire, posturile prelungite, hiperlipidemiile ereditare etc.
(1) Principalii factori de risc cardio-vascular (pro-aterogeni)
• Statusul pro-inflamator => Proteina C reactivă înalt specifică (hs-CRP) > 2-3 mg/l
Homocisteina
Acidul miristic
LDL-Colesterolul > 100 mg%
HDL-Colesterolul <  40 mg%
Colesterolemia    > 190 mg%
Trigliceridele       > 150 mg% (133 ?)

(ultimele 4, formând aşa-numitul “profilul lipidic alterat”)

• Aportul a >250-300 mg/zi de colesterol alimentar. Colesterolul alimentar este aproape în totalitate sub formă oxidată, extrem de periculos pentru vasele sangvine !!!
Fumatul
Stresul (prin catecolamine, insulină și generarea de radicali liberi)
Alcoolismul cronic (chiar zi de zi câte puţin alcool = alcoolism cronic)
(2) Principalii factori de risc cardio-vascular (pro-aterogeni)
Cafeaua,  şi-n special cea turcească sau cea ne-filtru, conţine kaweol şi cafestol, ce produc creşterea colesterolului
• Scăderea aportului de Magneziu alimentar printr-o dietă săracă în vegetale cu frunze verzi
• Deficitul vitaminic alimentar de B6,9,12
Sedentarismul
Acizii graşi (AG) “trans” din carne, lactate, prăjeli, margarine, uleiurile de floarea soarelui, soia, porumb, dovleac, in, păstrate la lumină şi în ambalaje transparente
Factorul genetic joacă şi el un rol bine definit în patogeneza ATS, dar poate fi neutralizat sau amânat în bună măsură prin schimbarea modului de viaţă, dintr-unul nesănătos, într-unul sănătos
Alimentaţia fără fibre vegetale (ciobanii de la stână, campaniile militare, marinarii), sau cu o cantitate mult sub normal
(3) Principalii factori de risc cardio-vascular (pro-aterogeni)
Obezitatea, dar mai ales obezitatea abdominală (burta)
• Folosirea glucidelor simple şi / sau a dulciurilor concentrate (zahăr, miere, bomboane, prăjituri, ciocolată etc.) în cantităţi mari sau zilnic
• Utilizarea anticoncepţionalelor orale, dar în special la femeile fumătoare e un dezastru pentru vase (risc major la peste 2 ani de utilizare continuă !!!)
Medicaţia b-blocantă (propranolol, betaxolol, atenolol, metoprolol…) prescrisă fără discernământ şi administrată un timp îndelungat continuu (> 6 luni). Excepţii : nebivolol, carvedilol
Lactalbumina şi cazeina, reprezintă factori hipercolesterolemianţi marcaţi
AG saturaţi din lactate au proprietatea de a mări colesterolemia mai mult decât cei din carne !!!
(4) Principalii factori de risc cardio-vascular (pro-aterogeni)
• Insuficienţa funcţională a glandei tiroide sau hipotiroidia
• Creşterea cantităţii de sare din alimente
AG saturaţi sau mai exact un raport supraunitar între AG saturaţi şi AG nesaturaţi va avea ca rezultat scăderea îndepărtării colesterolului din sânge şi stimularea concomitentă a sintezei hepatice de colesterol
Curele violente sau / şi bruşte de slăbire dar şi cele efectuate în lipsa unui efort fizic susţinut
Prăjelile de orice fel, în ulei, unt sau în untură
Dieta cu pro-oxidante (de genul nitraţilor şi nitriţilor, fosfaţi, sulfaţi, metabisulfiţi, a emulgatorilor, a stabilizatorilor,  a conservanţilor şi coloranţilor, folosiţi în industria alimentară la fabricarea preparatelor din carne, dar nu numai)
(5) Principalii factori de risc cardio-vascular (pro-aterogeni)
Diabetul zaharat ; în tratamentul diabetului zaharat, la fel de important ca şi aducerea glicemiei la valori normale este şi normalizarea profilului lipidic
• Consumul a peste 3 linguri de ulei / zi, stimulează ficatul să producă trigliceride şi colesterol
Hipertensiunea arterială
Scara mortală” este formată din :

– proteina C reactivă înalt specifică

– homocisteina peste normal

– LDL-Colesterol > 100 mg%

– HDL-Colesterol < 40 mg%

– Trigliceridele    > 150 mg%

– Hipertensiunea arterială

– Fumatul

– Supraponderea şi obezitatea

– Glicemia crescută, sau diabetul zaharat

– Acidul uric sangvin > 7 mg%

* Riscul cardio-vascular pro-aterogen, zugrăvit prin această “scară” se amplifică cu cât se cumulează 2 sau mai mulţi dintre factorii enumeraţi mai sus !!!

Corelaţia dintre factorii de risc, aterogeneză şi poziţia anatomică a arterelor afectate

                     Arterele cerebrale   Arterele coronare  Arterele femurale

(creier)                     (inimă)                 (coapse)

 

Trigliceridele        +/-                    +++                   +

Hipertensiunea     +++                   +/-                    +/-

arterială

 

Fumatul                 +                       +                    +++

(1) Principalii factori de protecţie cardio-vasculară (anti-aterogeni)
Exerciţiul fizic
Niacina(vitamina B3) o găsim în drojdii (deci şi în pâine !), germeni de grâu, soia, cartofi, caise uscate, seminţe de in, piersici. Niacina îşi exercită mult mai eficientă în prezenţa Cromului
Vitamina C la doze de peste 100 mg / zi
Vitamina E determină scăderea VLDL şi a LDL-C, cât şi creşterea HDL-C, dar în prezenţa vitaminei A
b-carotenul (provitamina A) ; 2 morcovi de dimensiuni medii consumaţi în fiecare zi pot reduce colesterolul plasmatic cu 15-20% !
Dieta hipo- sau an-colesterolică, determină scăderea colesterolului sangvin şi trecerea doar pe colesterolul endogen (produs de ficat)
(2) Principalii factori de protecţie cardio-vasculară (anti-aterogeni)
Fibrele vegetale
Coenzima Q10
Luteina  ; o găsim în : varza albă şi de Bruxelles, ţelină, mazăre, fasole, broccoli, spanac, avocado, salată etc. Cu cât culoarea fructului sau legumei este mai intensă, cu atât cantitatea de luteină este mai mare !
Licopenul inhibă sinteza colesterolului. Este pigmentul roşu din tomate, pepeni, ardei, căpşuni etc.
Bioflavonoidele (nuci, pieliţa internă a citricelor, legume, seminţe, hrişcă, sâmburii de struguri)
Germenii de cereale (100 g/zi)
Sulfatul de condroitină (din extractele de aloe vera)
Cromul ridică semnificativ nivelul seric al HDL-C
Cuprul (nuci) previne arterita obliterantă
(3) Principalii factori de protecţie cardio-vasculară (anti-aterogeni)
AG “cis” (ce există în toate produsele de origine vegetală)
AG omega 6 din soia, porumb, floarea soarelui, dovleac, germenii de cereale, susan
Acizii graşi omega 3 (din seminţele de in, nuci, soia) ¯ TG cu 30-50%
Hormonii fito-estrogeni din soia, spirulină, polen, seminţele de mărar, frunzele de pătrunjel
Normoponderea
Monoxidul de azot (NO) ce se formează din arginină. Surse de arginină : spirulina, soia, nucile, arahidele, migdalele, alunele, fistic etc.
Proteina din soia, datorită sărăciei sale în aminoacizi cu sulf
Uleiurile vegetale mononesaturate (ca de pildă uleiul de măsline)
(4) Principalii factori de protecţie cardio-vasculară (anti-aterogeni)
Dieta fără dulciuri concentrate ; „dacă vreţi să fiţi sănătoşi, să nu aveţi zahăr în casă” (E.G.White)
Scăderea consumului de sare
• Consumul de secară
Un raport AG saturaţi / AG nesaturaţi subunitar are un efect hipocolesterolemiant. Acest raport este subunitar în toate produsele de origine vegetală, cu excepţia nucii de cocos, fiind supraunitar în toate produsele de origine animală
• Unele elemente chimice : Seleniu, Siliciu, Zinc, Magneziu, Iod
Consumul regulat deleguminoase (soia, fasole, linte, mazăre, lupin, bob, năut)
Amidonul din cereale şi cartofi
USTUROIUL, ceapa şi prazul, prin conţinutul lor mare de seleniu, iod, siliciu, zinc şi magneziu, sumează nişte factori deosebit de importanţi de protecţie vasculară anti-aterosclerotică
(1) Ce trebuie să ştim despre medicaţia hipolipemiantă (de scădere a grăsimilor din sânge) ?
• Este formată în esenţă din 2 mari clase terapeutice : statinele şi fibraţii
Statinele (sim-, pra-, ator-, flu-, lo-, rosu-, ceri-vastatin) :
1) Scad LDL-C cu 30-50% (cu cît sînt mai mari valorile iniţiale, cu atât va fi mai importantă scăderea !)
2) Scad colesterolul cu 20-30%
3) Scad trigliceridele cu 20-35%
4) Cresc nesemnificativ HDL-C cu 0-10%
Fibraţii (clo-, benza-, feno-fibrat şi gemfibrozilul), determină :
1)Creşterea HDL-C
2)Scăderea trigliceridelor
3)Influeţează însă discret un LDL-C, sau un colesterol sangvin crescut (în sensul scăderii lor)

Se pot da singuri sau în asociere cu statinele, preferabil când avem un HDL-C scăzut şi / sau trigliceride crescute

(2) Ce trebuie să ştim despre medicaţia hipolipemiantă (de scădere a grăsimilor din sânge) ?
• Medicaţia este absolut necesar să fie prescrisă pacienţilor doar atunci când prin dietă (+) exerciţiu fizic (–) vicii, nu s-a reuşit normalizarea profilului lipidic, adesea în caz de hiperlipoproteinemii genetice (familiare) periculoase
NU se va institui “din prima” terapie medicamentoasă, dacă profilul lipidic este moderat alterat şi dacă mai întâi nu s-a încercat o perioadă de 3-6 luni doar dietă (+) exerciţiu fizic (-) vicii
NU absolvă pacientul de respectarea în continuare a unui stil de viaţă sănătos
Presupune asumarea unor riscuri deloc de neglijat, atât de către medicul curant, cât şi de către pacient, care din nefericire, adesea nu este informat onest referitor la riscurile la care se expune, urmând terapia hipolipemiantă
(3) Ce trebuie să ştim despre medicaţia hipolipemiantă (de scădere a grăsimilor din sânge) ?
Efectele adverse ale terapiei hipolipemiante :

1) Reduce semnificativ absorbţia unor vitamine (A, D, E, K, B12)

2) Produce topire musculară

3) Aduce atingere hepatică

4) Decalcifică oasele, cu risc de osteoporoză

5) Diminuă într-o măsură importantă cantitatea de Coenzimă Q10 din corp !!!

6) Are un preţ de cost deloc de neglijat

7) Tratamentul cronic impune monitorizarea atentă şi periodică a funcţiei hepatice, renale, cardiace, cât şi a performanţelor fizice (subiectiv)

Întrebare : de ce să iau mai întâi FI-braţi când pot consuma mai degrabă FI-BRE ?
Concluzie : opţiunea terapeutică trebuie lăsată pe ultimul loc şi nu ca primă intenţie în tratamentul unui profil lipidic alterat
De la LIMBA SOACREI la… hipolipidemie !?!
• Denumire ştiinţifică : OPUNTIA FICUS INDICA
• Efecte biologice : scăderea importantă a colesterolului, LDL-Colesterolului şi a Trigliceridelor FĂRĂ EFECTE ADVERSE !!!
• Capsule de 180 mg
• 1-2 caps/zi în cure de 3-6 luni, sau continuu
• Cura terapeutică cu OPUNTIA NU absolvă pacientul de îmbunătăţirea stilului de viaţă şi NU se substituie acestuia !!!
În loc de încheiere…
Geneza 1,29 : “Şi Dumnezeu a zis : “Iată că v-am dat orice plantă care produce sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă ; aceasta să fie hrana voastră !”
Psalmul 104,14 : “Dumnezeu face să crească iarba pentru vite şi verdeţuri pentru nevoile omului, ca pământul să dea pâine…”
  Levitic 3,17 : “…cu nici un chip să nu mâncaţi nici grăsime, nici sânge !”
  Romani 14,21 : “Bine este să nu mănânci carne şi să nu bei vin…”
Concepţie dezastruoasă despre stilul sănătos de vieţuire :
• “SINGURUL MOD DE A RĂMÂNE SĂNĂTOS este să mănânci ce nu vrei, să bei ce nu-ţi place şi să faci ce n-ai face !” (Mark Twain)
Reţineţi !!!
• Pe parcursul istoriei acestui Pământ nivelul crescut al colesterolului din sânge a ucis mai multe persoane decât toate războaiele şi molimele care au avut loc vreodată !!! …şi va continua să ucidă !

Dr. Mărginean Călin

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Copilul tau se uita ore in sir la desene? Cum ii influenteaza ele modul de a gandi si actiona?

Fiecare parinte trebuie sa stie asta! In timpul socializarii si ca urmare a acesteia, oame…