Când e hulit adevărul
******
Vremurile prăvălesc peste noi
Colţuroasele pietre ale unei tranziţii
Ca un Purgatoriu
*
Prin bolgii şi labirinte
Locusul dogmelor învechite
Maeştrii ai circului clandestin
Mărşăluiesc spre festin
Spre auritele iluzii
Ale falsului,
Se adapă cu stătutele,
mlăştinoasele ape ale minciunii
Ce le strecoară-n sânge pervertire
Vrăjmăşie, prigonire
Convertire.
*
Ei hulesc adevărul
Aruncă în noi cu nămol
Ne murdăresc
Ne zdrenţuiesc
Sufletele doritoare
de purificare!
*
În vreme ce îmbătrânirea
Ne pândeşte
să ne inunde interioarele
Viscerele
Să ne uzeze, să ne scofâlcească
Încercându-ne trupurile
*
Secundele apasă greu
multiplică povara timpului…
*
Când e hulit adevărul!
***
Elena Armenescu
