Viața pe Pământ presupune acest paradox între tendintele pămantesti de care sunt legate instinctele de viețuire si înmulțire adică firea animalică, pământeană, care sălașuiesc în același corp cu firea dumnezeiască, divină care aspiră, dorește puritate, blândețe, mângâiere, dragoste.

Unii reușesc să le împace, altii nu, lâsand să încline balanța preponderent sau exclusiv spre una din ele, la antipozi aflându-se bruta si sfântul.

In călătoria noastra prin viață avem un drum sinuos și ne apropiem – după împrejurări- când de unul când de altul. Totul este să devenim conștienți și să alegem, nu calea de mijloc care cu siguranță ne confera un confort căldicel, numai ca ea duce spre Nicaieri. Mergând doar pe această cale, parcurgi rânduri de vieți, cum merge o pisicuță sau un câine pe bandă! Aurea mediocritas, cunoscutul dicton antic nu cred se aplică în acest caz! Cu atat mai mult, cei binecuvantați cu viață lungă, după ce trec de 60 de ani – vârsta recomandată și de budisti- trebuie să lase altora grijile privind administrarea averii (cine o are) și toate celelalte preocupări mărunte și banale de care trebuia să se ocupe, iar timpul caștigat din aceste renunțări să-l folosească pentru spiritualizare. Cum?

Respectând Legile divine (sintetizate în Cele zece Porunci) la care adaugam cele 4 legi spirituale din filozofia indiana : 

prima lege : “Persoanele pe care le întalnești sunt persoanele potrivite”. Cu alte cuvinte, nimeni nu intră în viața noastră din întâmplare; toate persoanele cu care interacționăm se află alături de noi cu un motiv, acela de a ne ajuta să învățăm lecțiile de viață care apar și să continuăm drumul personal;

a doua lege: “Ceea ce ni se întamplă este singurul lucru care ni se putea întampla”. Nimic, absolut nimic din ceea ce se produce în viața noastră nu ar fi putut să se întâmple în alt mod (nici măcar detaliul cel mai nesemnificativ). Nu există: “dacă aș fi făcut cutare lucru, s-ar fi produs cutare alt lucru. Toate și fiecare în parte dintre situațiile care se produc sunt perfecte, cu toate ca mintea și egoul nostru nu le acceptă.

a treia lege: “Orice moment în care se începe este momentul corect”. Totul începe în momentul potrivit, nici înainte, nici după; când suntem pregatiți pentru ca ceva nou să apară în viața noastră, exact atunci apare (începe);

a patra lege : “Când ceva se termină, se termină”. Dacă ceva a luat sfârșit în viața noastră, este pentru propria noastră evoluție, deci cel mai bine este sa închizi capitolul și să mergi înainte îmbogățit cu acea experiență.
Cred că nu este întâmplător că citești aceste rânduri acum, tu dragule cititor; acest text ajunge la tine azi pentru că ești pregătit(ă) să întelegi că “nici un fulg de zăpadă nu cade niciodata în locul greșit”.

Cam asta înțelegea și Leibnitz când spunea că : ” trăim in cea mai bună dintre lumile posibile “.

Revenind la ideea că trebuie să devenim conștienți de ceea ce este în jurul nostru, să nu lăsăm să se întâmple ca o întâlnire mirabilă cu o persoană sau implicarea într-un proiect care ne-ar ajuta în evoluția noastră să treacă aproape neobservată, să nu-i dăm atenția cuvenită. Asta desigur depinde și de capacitatea noastră de a identifica beneficul – desigur spiritual- în viața noastră. Totul este sa știi ce cauți și să dorești cu ardoare acel CEVA, așa cum spune într-unul dintre cele mai luminoase pasaje din carțile sale, inițiatul scriitor Paulo Coelho:

“Când iti dorești cu ardoare ceva, întreg universul conspiră pentru a te ajuta să-ți împlinești dorința”.

Ideea aceasta atât de simplă este prezentata în volumul Alchimistul ( care a fost dramatizat și pus în scenă și în România) De altfel, din mai toate carțile lui rezultă ideea că Universul (Dumnezeu) ne iubește și ne vrea binele! Toate câte ți le vei dori se vor împlini. Tu singur păcătuiești în fața viselor tale și renunți la ele, crezându-le de neatins Tocmai de aceea, gândirea pozitivâ, urcușul pe drum oricât de greu ar fi , sunt numai etape în realizarea unui scop înălțător. Cu cât crezi mai puternic în visul tău, cu cât îți dorești mai aprig ca el să se înfăptuiască cu atat iți vor apărea în cale mai multe posibilități pentru ca visul să devină realitate.

E normal să te temi, e normal să șovăi. Indoiala îti aduce aminte că ești om, numai un nebun se aruncă uneori către țelul lui fără minte, fără să evalueze primejdiile… îti dorești să ajungi acolo … e important, dar cum vei ajunge oare?

Mergând pe drum ți se vor deschide noi perspective, privind de acolo calea se va vedea mai clar … dar numai dacă ai curajul să fi urcat pe acel drum, care atenție! Uneori este sau poate fi spinat ori plin de capcane, ispite, renunțărisau chiar rătăciri. Dorința și încrederea ta în reușită îți creează și determină viitorul.

In urmă cu peste douăzeci de ani – într-o convorbire cu un prieten scriitor ce se întorsese recent din India – am ajuns la această concluzie că Universul răspunde chemării și voinței umane cu condiția ca el, omul să urmeze Calea. Mi-amintesc că în momentul despărțirii prietenul meu mi-a spus ferm, subliniind prin tonusul vocii:

– Ține minte Elena, nu uita drumul!

Mie cred că mi-a folosit acel îndemn de aceea mă adesez în special celor care sunt acum încă nehotarâți:

– Identificați-vă țelul apoi mergeți direct spre el cu convingerea că se va împlini!

Elena Armenescu

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

TOP 5 locuri in care se distreaza pe cinste orice prahovean!

Fiecare om vrea sa traiasca frumos, sa se bucure cat mai mult de viata in prezenta prieten…