A primit titlul de antrenor emerit şi a câştigat, de-a lungul timpului, zeci de medalii la competiţii naţionale şi internaţionale. Spune mereu că îşi tratează elevele ca pe proprii copii.

Când avea 12 ani, Eleonora s-a gândit să se înscrie la cursurile de atletism organizate la Stadionul Petrolul. Timp de şapte ani, a făcut atletism de performanţă şi spune că sportul într-un cadru organizat este mult diferit de cel făcut în joacă. Pe vremea când era angajată, în 1963, cineva din sindicat a recunoscut-o pe sportivă şi a invitat-o să facă parte din echipa de popice a unităţii. Aşa a început pasiunea nemărginită a tinerei de atunci pentru sportul cu popice.

Popice la nivel avansat

În toamna acelui an, Eleonora s-a transferat la echipa de popice a Clubului Petrolul, mai ales că în septembrie începea şi Campionatul Judeţean. Un an mai târziu, echipa sa a promovat în prima ligă naţională şi rezultatele au început să apară.

Alături de echipa Petrolului, ea deţine un titlu de campioană naţională, în 1968, două titluri de vicecampioană, în 1967 şi 1969, şi o medalie de bronz, în 1970. În 1970, sportiva a fost preluată de Baza Voinţa din Ploieşti, unde, alături de celelalte nouă coechipiere avea să facă performanţă în continuare.

În 1976, Eleonora a devenit antrenor principal al echipei de popice a Bazei Sportive, unde şi acum antrenează tinerele talentate la acest sport.

Antrenorul emerit

În urma rezultatelor obţinute de-a lungul timpului, în 1993, Eleonora a primit titlul de antrenor emerit. Cele zece sportive, care fac parte din echipa sa, sunt ca şi proprii ei copii. De fiecare vorbeşte cu aceeaşi bucurie şi ştie nu numai rezultatele fiecăreia, ci şi problemele personale, pe care le discută împreună.

„Prin muncă, dăruire şi multe ore de antrenament, cu pregătire fizică şi tehnică poţi obţine performanţă. Antrenamentele noastre se desfăşoară de luni până vineri, iar un antrenament durează patru ore. Este un sport solicitant, pune presiune pe coloană, iar la fandarea din ultimul pas toată greutatea se lasă pe genunghiul stâng”, spune antrenoarea.

Echipa de popice a Bazei Voinţa are în palmares peste 150 de medalii câştigate la nivel naţional, trei titluri obţinute la Cupa Europei, dar şi două medalii de aur, una de argint şi una de bronz primite la Cupa NBC.

Ca o ironie, însă, sportivele nu se pot antrena de mai bine de şase ani în Ploieşti, fiindcă de mai bine de şase ani pista de popice din cadrul acestei baze sportive s-a dezafectat, aşa că trebuie să meargă tocmai la Fieni.

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

Pe unde aţi ajuns cu echipa?

Am mers prin toată lumea, călătorim foarte mult în cantonamente, în perioadele de pregătire, dar şi la competiţii. Am concurat în diferite ţări din Europa şi am văzut foarte multe oraşe. În ţară am fost peste tot însă, cel mai mult îmi place să vizitez mănăstirile din Moldova şi Oltenia.

Aţi fost mereu o fire sportivă?

Da, de mică făceam sport în joacă, mai ales atunci când mă întâlneam cu toţi verii mei, în vacanţele de vară. Eu am o soră şi cu cei 15,16 veri pe care îi avem obişnuiam să facem alergări sau să încingem un fotbal, de uitam şi de masă şi de casă.

CE-I PLACE

Îi place să aculte toate genurile de muzică, indiferent cât de veche sau nouă este, iubeşte să călătorească, iar cel mai adesea, atunci când călătoreşte, adoră să citească. De asemenea îi plac foarte mult şi spectacolele de teatru.

CE NU-I PLACE

Fără doar şi poate urăşte minciuna, dar şi oamenii care nu sunt parolişti şi oamenii care nu judecă real. De asemenea, are o problemă şi cu persoanele care sunt făţarnice, care una spun şi alta fac şi pe al căror cuvânt nu se poate baza în nicio situaţie.

PROFIL

Născută

16 septembrie 1941, Izvorani, Argeş

Studii

Institutul de Educaţie Fizică şi Sport

Familie
Necăsătorită

SURSA: http://www.adevarul.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Marian MALCIU: Rondelul tristei veri & Sonetul plângerii… Te cheamă!

Sonetul plângerii… Te cheamă!  ***  Privește, Doamne! Tot pământul plânge, Iar Cerul…