Ascunde-mă în gândul tău, iubite!
*****
Ascunde-mă în gândul tău, iubite
Culege-mă din freamătul pădurii
Sărută-mi cerul frunţii obosite
Şi poposeşte lin, în colţul gurii…
*
Nu-mi lăsa urme de pelin pe buze
Ci dă-mi aroma fragilor de munte
Veşnic pribeag prin ruginiu de frunze
Opreşte-te pe tâmplele-mi cărunte.
*
Ascunde-mă de vuietul sălbatic
Al vântului ce-mi biciuie azi visul
Rămas în colţu-acela, singuratic,
Şi ocolind cu-nverşunare-abisul…
*
Acoperă-mă cu iubirea-ţi lină
Dă-mi veşnicia clipelor vrăjite
Învăluie-mă-n în unda de lumină
Şi-ascunde-mă în gândul tău, iubite…
*
Georgeta RESTEMAN Cluj Napoca, 4 noiembrie 2011
Petru Jipa
8 noiembrie 2011 at 6:55 PM
Frumos!
marian malciu
8 noiembrie 2011 at 7:27 PM
Te-am ascultat de mult timp şi te-am ascuns aşa cum ţi-ai dorit…
Nu simţi dimineţile pornite din popasul meu lin în colţul gurii?
O poezie reuşită, izvorâtă şi lucrată din şi cu mult suflet, Georgeta!
Georgeta Resteman
14 noiembrie 2011 at 7:44 PM
Multumesc! Intotdeauna trecerea mea prin acest spatiu ma bucura, stiu ca mi-e poezia citita :).
Marian, prietene, uneori simtim nevoia sa ne ascundem in gandurile, dar frumusetea noastra sufleteasca sta in ceea ce daruim spre a fi cunoscut tuturor celor care iubesc frumosul din noi! Numai bine iti doresc!
marian malciu
14 noiembrie 2011 at 9:02 PM
Asemenea gândesc şi, tot asemenea, numai bine îţi doresc, Georgeta dragă!