Gheorghe A STROIA – Cât dor? (poem pentru părinți)
Părinților mei, Andrei – pe 4 iunie ar fi împlinit 85 de ani, la 23 de ani de la plecarea în Veșnicie și Aurica – pe 6 iunie ar fi împlinit 80 de ani, la 16 ani de la plecarea în Veșnicie…
CÂT DOR?
***
Încă un an s-a dus
din Veșnicie,
câți vor mai fi,
doar Domnul îi mai știe,
de câte ori
în marea cea de Timp,
vom suspina
cu lacrimi fără nimb?
*
Câți ani și
câte zile-veacuri
vor trece peste
noi – fragile vreascuri,
câți nori vor fulgera
din cer înspre pământ,
câtă lumină
mai găsi-vom în Cuvânt!?
*
Câți sori s-or perinda
prin Univers,
fără să-ncapă
într-un singur vers
și câte galaxii
vor trece-n neființă,
câtă putere
mai este în Ființă?
*
Cât Dor sosi-va-n
valuri din Eter,
odată cu stelele
ce rând pe rând tot pier
și câte sentimente
vor dispărea în fum,
cât Timp e strâns
în praful de pe drum?
*
Nimeni nu știe,
nimeni n-are habar,
doar Domnul cunoaște
al vieții tainic Har,
doar El le dăruiește,
asta-I e menirea,
Promite că în veci
va rămânea IUBIREA!!!
*
––––––––––––––
Cu recunoștință și eternă iubire,
Gheorghe A. STROIA
Adjud, Vrancea
6 iunie 2019
Partajează acest conținut:



Publică comentariul