HESCOVICI Lucian XUnii comentatori au afirmat că este cununa Creaţiei, elementul cu care Dumnezeu a încheiat Creaţia lumii. Cea de a Şaptea zi de la Facerea Lumii, când Dumnezeu s-a odihnit după cele şase zile ale Creaţiei. Alţi comentatori au afirmat că este o prinţesă pe care evreul o întâlneşte în fiecare săptămână, când trebuie să-i iasă în întâmpinare. O prinţesă nu poate fi primită ca un om obişnuit, ci cu onoruri şi cu bucurie. Comentatori „moderni” afirmă că decizia stabilirii Şabatului ca zi de odihnă a fost o revoluţie: pentru prima dată a fost acordat respect omului muncitor, s-a arătat înţelegere pentru nevoia lui de a se odihni. Deci, omul muncitor a fost considerat OM, nu rob.

Prima menţionare a Şabatului este în Cartea biblică Bereşit (Geneza sau Facerea II, 1-3). Este povestirea odihnei lui Dumnezeu după cele şase zile ale Creaţiei. Termenul provine de la rădăcina verbală S.B.T. şi de la verbul ebraic „laSevet”, a şedea. Sensul extins este de a se odihni.

Şabatul corespunde zilei de sâmbătă. Calendarul ebraic stabileşte începutul zilei de la apariţia a trei stele pe cer, în seara de ajun, până la apariţia a trei stele pe cer, când se înserează în ziua respectivă. Deci Şabatul începe vineri seara şi se termină sâmbătă seara. Cercetări astronomice şi calcule matematice stabilesc ora exactă a începerii Şabatului şi a ieşirii din Şabat în fiecare săptămână, în fiecare localitate sau zonă geografică de pe suprafaţa globului pământesc. Urmează primirea Şabatului cu lecturi şi poeme sinagogale (pyutim). Ele amintesc de întâlnirea cu Prinţesa Şabat, de ieşirea evreului în întâmpinarea ei, altele despre întâlnirea lui cu îngerii păcii şi cu îngerii Domnului.

Rugăciunea de seară din ajun de Şabat, de vineri seara, începe numai după ora intrării Şabatului. În cadrul acestei rugăciuni (ca şi a celor de dimineaţă şi din amurg) cele 18 binecuvântări sunt înlocuite de 7 binecuvântări speciale. Urmează masa de Erev-Şabat (ajun de Şabat), care începe cu binecuvântarea vinului (Kiduş). Este o masă bogată, ca şi cum ar fi pregătită pentru prinţesa care va veni ca oaspete, sau ca o nuntă la care poporul evreu este mirele, iar Şabatul–mireasa. Acest fapt aminteşte de relaţia mire-mireasă între Dumnezeu şi poporul evreu, aşa cum este prezentată în Cartea biblică Şir HaŞirim (Cântarea Cântărilor).

În Cartea biblică Şemot (Exodul, sau Ieşirea) din Tora este menţionată obligaţia respectării Şabatului de către fiii lui Israel. Această obligaţie apare şi sub forma poruncii a patra din cadrul Decalogului, atât în Cartea biblică Şemot (XX, 9-11) cât şi în Cartea biblică Devarim (Deuteronomul,V, 12-15). Cartea Şemot menţionează: „Aminteşte-ţi ziua Şabatului, cu sfinţenia ei. Şase zile să lucrezi şi să faci toată meseria ta. Şi în ziua a şaptea să fie Şabat pentru Domnul Dumnezeul tău: să nu faci nici o meserie tu şi fiul tău şi fiica ta, robul tău şi roaba ta şi vita ta şi străinul care locuieşte în oraşul tău”.

Unul dintre poeţii cabalişti care au cântat Şabatul este Rabi Şlomo Halevy Alkabetz din Ţfat (Safed) din secolul al XVI-lea. El este autorul poeziei ebraice Leha dody (Ieşi în întâmpinare, dragul meu). Este cântecul întâmpinării Şabatului. Personificarea apare sub forma raportului între mire şi mireasă. Primele două versuri sunt refrenul cântecului şi ele se repetă după fiecare strofă. Poezia este scrisă în monorimă strofică: rima diferă de la o strofă la alta. Prima literă a primului vers din fiecare strofă este în original una din literele numelui autorului, care şi-l menţionează în acrostih: SLMHHLWY. Deci opt strofe. Cea de a noua strofă este separată. Poemul este o odă, un imn de bun-venit cântat de mire (neamul lui Israel) miresei pe care o întâmpină (Şabatul).

———————————————————–

Sursa: Revista “Realitatea Evreiascǎ”

Lucian-Zeev HERŞCOVICI

Ierusalim, Israel

1 Martie 2016

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

George PETROVAI: Uriașa miză politică a alegerii unui președinte neputincios

Motto: Și iar va fi ce a mai fost în trei decenii necurmat, cu-alegeri prezidențiale și-un…