Salutare şi puşca să aibă cătare!…

Dacă ai ceva gloanţe (“Pe ei că n-au gloanţe”  – strigară oltenii la Mărăşeşti, când erau îmbrăcaţi doar în izmene, făceau gimnastică de înviorare, se spălau în apa râului, când îi luară în baionete pe nemţi, şi-i sprijiniră moldovenii de pe deal… cărându-le friţilor numai ghiage noduroase de i-au îmuiat de oase), […]
Snoava este cam aşa: […] “olteanul bine aghesmuit cu ţuică şi zaibăr, când prostăanul de soldat i-a dat puşca, i-a ordonat: dezbrăcat, fă caca şi învaţă-te minte să dai arma din mână şi femeia din s**ă, iar după ce soldatul se îmbracă şi primeşte puşca îi spune: “Neicuţă, ascultă la P*ţă! Culcat şi mănâncă puţin rahat” După ce soldatul se duse, olteanu îi zise muierii: Îl văpzuşi, al dracu, la ce-l duce capul!?…Olteanca i-a zis: Văzuşi ce făcuşi, pe la bot te umpluşi, iar acuşi să pofteşti la popă să te aesmuieşti, că în casă cu mine nu locuieşti!”

Variante sunt mai multe, dar ce păcat, unul din carneţelele mele l-am găsit mâncat de şoricei (unde bădiţa Mihai avea dreptate cînd spunea în “Singurătatea” că-i roseseră şoarecii în pod, hârţoagele). Te las cu bine şi sănătoşi să fim. Marin Voican-Ghioroiu

OLTEANUL ŞI PUŞCA

*****

Multe snoave ascultam

La un păhărel de vorbă;

În cârciumă mă distram…

Şi mi le puneam în tolbă,

Să le spun şi eu cândva

Celor ce vor asculta

*

Un oltean trecea pe-o vale

Cu muierea după el;

Când deodată vede-n cale

Un soldat… cam prichindel.

*

–      Bună ziua, mă’ cătană!

Unde mergi aşa grăbit?

–      Să trăiţi! La garnizoană;

Păi, un trin…  afurisit…

*

Îl pierdui chiar de sub nas,

Chip nu fuse să-l mai prind;

Să merg pe jos, mi-a rămas,

Ah, că îmi vine să şi plâng.

*

–   Ca să vezi! Te-ntârziară?

–   Nene, sunt nişte orbeţi!…

Trebuia s-ajung de-aseară.

–      Mă juvete, fură beţi?

*

Cum de te lăsară-n gară!…

Muica lor!… de pehlivani.

O, i-aş fi făcut de ocară,

Că nu mă uitau trei ani.

*

–      Dracul ştie cum mai fură!…

Cine crezi că-i cunoscu?

De-i spusei, pe muica-njură…

Nene, -un pumn îmi şi dădu.

*

–      Uite-ai dracu, derbedei!

Nu putuşi cu puşca ta…

Să-mi pui bătuta pe ei?

De eram eu, dracul îi lua!

*

Mi se clatină olteanul,

Fiind ciupit de băutură:

–       Îl luam pe măgădanul…

Şi-i  căram la puni în gură,

*

Că ţi-l săturam pe loc.

Să lovească un soldat?!…

Necă! Mi-au avut noroc;

Prea uşor mi i-ai lăsat.

*

–      De ce nu fuseşi pe aproape?

Doamne, praf făceai din ei…

–      Ia dă arma, măi nepoate,

Să-ţi arăt mişcări vreo trei!

*

Soldat prost şi fără minte,

Îi dă arma, vrea să vadă

Cum îi arată-un părinte –

Mişcări scurte, de paradă.

*

–      Arm’ pe umăr…rezemat!

Stop! La piept, pentru onor!

Ia priveşte acum, soldat!

…Cum se lasă la picior.

*

Ce zici, Gâgă, c-am uitat?

În armată-am fost sergent;

Să te văd de-ai învăţat?…

–      Nu prea cred, zice încet:

*

Eu…cu puşca stau de pază;

Nu prea-mi place să mă joc;

Şi îţi spun: îmi este groază,

Numai dacă-aud de foc…

*

–      Ai văzut care-i mişcarea?

Drepţi, soldat! Am ordonat:

La stejar, marş!  Adunarea!!!

Hei!… pe burtăstai culcat!

*

–      Nene, ce-ai, ce îţi făcui?!…

Nu-ţi e milă?… Vai de mine!

Neică, la major să nu mă spui

…Că în carceră mă ţine..

*

Fac arest, cinstit vă spun,

Fii bun!…că sunt disperat.

Stau culcat… şi mă supun;

Lasă-mi arma, şi-am plecat.

*

–      Ia te scoală tu, oleacă!…

Dezbrăcarea!… îţi ordon!

Când nevasta mi-l împacă:

–      Mă Vrabete, hai, fii domn!…

*

–      Pricepuşi ceva, măi puţă?

Arma, calul şi muierea…

Nu le dai, bă’ găgăuţă!!…

Că pierzi, dracului, plăcerea.

*

De-acum, minte să te-nveţi!

Ţine-ţi arma, nu mai plânge;

Nu vreau să-aud de juveţi…

Că sunt proşti. Gata, ajunge!

*

–      Mulţumesc! Eşti un om bun…

Şi-a prins puşca de la cap.

–      Mă-nţelegi bine ce-ţi spun?

…Să nu uiţi asta, soldat!

*

A plecat soldatu,-n grabă,

Cam vreo zece metri ,-n sus,

A băgat un glonţ pe ţeavă,

Şi râzând, lui neica,-a zis:

*

–      Dezbrăcat! Hai, sări în apă!

Şi un glonţ a tras în vânt;

Olteanul s-aruncă-n baltă

…Şi pe burtă mi-a şezut.

*

Soldatul s-a dus, cum venise,

Fără capul să-l întoarcă;

Cum să uite ce păţise?…

Pe când olteanul, din baltă,

*

Zise: „Îl văzuşi, nărodul dracu’…

Tu-l înveţi, iar el…te-mpuşcă!

 

Ce-a putut să-l ducă capul!?…”

Şi-mi rânjea ca leu-n cuşcă,

*

Pe când nevasta-i răspunde:

-Te scăldaşi, te răcorişi…

Văzuşi mintea und’ s-ascunde?

Cred că-n gârlă ţi-o găsişi.

 ***

  Marin Voican Ghioroiu

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Apart Hotel “Best Choice” Sinaia

Cazare in Sinaia “Best Choice Apartments” Apart Hotel “Best Choice” Sinaia cuprinde două a…