• Aproape 90 de comercianţi vor vinde mărţişoare în pieţele din Braşov
• Mărţişoarele confecţionate manual sînt la mare căutare anul acesta şi pot fi o afacere frumoasă la început de primăvară

Buburuze, ţestoase, fluturi şi ghiocei. Simboluri ale primăverii pictate pe lemn sau pe sticlă ori făcute din pîslă, sîrmă sau argint strălucesc pe tarabele care, din week-end, împînzesc pieţele şi centrul oraşului, unde vor rămîne pînă după 8 martie. Pe lîngă tradiţionalele mărţişoare, comercianţii mai scot pe tarabe jucării de pluş, flori de plastic în ţiplă, îngeraşi din ceramică, flori din metal sau sticlă, bijuterii ori brelocuri.

87 de tarabe în pieţe

Pe lîngă mini-tîrgurile de mărţişor din mall-uri şi marile centre comerciale, braşovenii pot cumpăra mărţişoare şi din pieţe. Serviciul Pieţe din cadrul Primăriei Braşov a eliberat 87 de autorizaţii pentru comercianţii de mărţişoare, valabile pentru perioada 25 februarie – 9 martie. Preţul pe care trebuie un comerciant să-l plătească pentru întreaga perioadă pentru taraba pe care o va ocupa este de circa 400 de lei, în funcţie de zona aleasă. Cele mai multe aurorizaţii, şi anume 24, au fost eliberate pentru Piaţa Star, apoi urmează Piaţa Astra, cu 23 de comercianţi de mărţişoare. Pentru Piaţa Dacia au fost eliberate 18 autorizaţii, pentru Tractorul – 17, iar pentru Bartolomeu şi Noua cîte două.

Mărţişoarele hand-made, la mare căutare

Mărţişoarele pictate predomină atît pe tarabele din pieţe, cît şi pe site-urile de internet de unde pot fi comandate online. Cei mai mulţi comercianţi sînt tineri care confecţionează micile bijuterii în timpul liber şi le vînd cum pot, în magazine, la tarabe sau pe internet. Cele mai ieftine mărţişoare hand-made pornesc de la preţul de 2 lei, iar pentru o pereche de cercei în ton cu mărţişorul din piept puteţi scoate din buzunar circa 10 lei. Mariana Chelaru, o tînără de 22 de ani din Braşov, ne-a povestit că încă din facultate s-a apucat, împreună cu nişte colege, de făcut bijuterii şi mărţişoare din ghips sau pastă fimo, pe care o arde în cuptor apoi o pictează. La început, vindea mărţişoarele în căminele studenţeşti, dar apoi s-a gîndit să-şi scoată creaţiile la tarabe, în pieţe. Şi face bani frumoşi la început de martie, cam 150 de lei pe zi. „Mărţişoarele hand-made pot fi o afacere frumoasă, mai ales dacă-ţi place ceea ce faci. La început vindeam bijuterii colegelor sau prin cămin, iar anul trecut m-am gîndit să fac şi mărţişoare şi să ies cu ele în tîrg. S-au vîndut destul de bine, făceam cam 150 de lei pe zi. Oamenii sînt din ce în ce mai interesaţi şi apreciază lucrul făcut de mînă, în casă, ceea ce mă bucură nespus. Şi, în plus, pot oferi în acest fel un produs unicat la preţuri foarte accesibile“, a spus Mariana. Pentru cei cu buzunarele mai pline, magazinele de bijuterii din Braşov oferă spre vînzare mărţişoare-bijuterii din aur sau argint, flori sau fluturi decorate cu pietre semipreţioase, cristale sau perle, ale căror preţuri pornesc de la 20-30 lei şi pot ajunge pînă la 500 de lei într-un magazin din centrul Braşovului.

Mărţişorul cu tradiţie

• Mărţişorul – „funia zilelor, săptămînilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor“ – este oferit ca simbol al sosirii primăverii şi a căpătat, în ultima vreme, forme tot mai diverse faţă de tradiţionalul mic obiect de podoabă legat de un fir roşu şi unul alb. Mărţişorul face parte din larga categorie a talismanelor dăruite celor dragi de 1 martie, simbolizînd iarna şi vara, dar şi speranţa. Răspîndit în toate provinciile ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea „Sărbătorile la români“ că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gît sau la mînă. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gît, iar apoi îl legau de ramura unui pom tînăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmînd să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti. Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor ce-l poartă „ca un fel de amuletă“, dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit „trebuie să-l poarte cu demnitate“. Tradiţia spune că, în vechime, mărţişorul se confecţiona din două fire răsucite de lînă colorată, albă şi neagră sau albă şi albastră şi era dăruit în prima zi din luna lui martie, perioadă a echinocţiului de primăvară, cînd apărea pe cer Luna Nouă. Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte.

de: » Mihaela GRĂDINARU

SURSA: http://www.monitorulexpres.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Esti implicat intr-un accident rutier? Iata ce trebuie sa faci!

In conditiile in care tot mai multi oameni au devenit proprietari de masini si au obtinut …