Home Breaking News Stiri Exclusive Melania CUC – Elena M. Cîmpan şi „Dulcele (său) amar”

Melania CUC – Elena M. Cîmpan şi „Dulcele (său) amar”

12 min read
0
0
211

Cândva spuneam şi scriam, că Elena M. Cîmpan scrie „ca un elev care aşteaptă să primească nota 10”!. Se pare că poetei i-a plăcut remarca şi a aşezat-o drept motto la unul dintre poemele sale, poeme care compun volumul întitulat „Dulcele meu amar”.

CIMPAN-DULCELE-MEU-AMAR-cop-wb

Am recitit de curând cartea, care a apărut la Editura Eikon în 2009. De atunci, de la apariţia cărţii de faţă, Elena M. Cîmpan a mai adăugat destule alte volume de poezie pe raftul din biblioteca sa personală, şi totuşi, a rămas fidelă crezului său poetic, pe care, la pagina 146, îl găsim în poemul întitulat chiar aşa: „elena m.cîmpan”. Iată mărturisirea-i, una de credinţă: „elena m. cîmpan scrie, când scrie/ ca un orb/ grăbit să nu se ia lumina…/”. Eu aş adăuga, „grăbit să nu i se ia lumina” şi cred că nu greşesc prea tare când spun că, Elena M.Cîmpan scrie grăbit ca şi cum lumina sa lăuntrică este măsurată de o Divnitate a Poemului, şi ea ştie că timpul nostru pe pământ este dăruit cu parcimonie.

În acest context, cel al preţuirii fiecărei secunde ce ne-a fost dată, poeta este o pantagruelică a timpului său liric; scrie mult, scrie foarte bine, şi ceea ce o deosebeşte de multi alţi confraţi de contigent, ea scrie doar ce simte, ceea ce trăieşte. Nimic din forma-i poetică nu este de faţadă, nu scrie pentru a deveni poetă, ea scrie pentru că este Poetă. „Scriu/ din mijlocul inimii/ ca dintr-o biserică/ aşezată pe deal” mărturiseşte pe o altă pagina din cartea la care fac acum şi aici referinţă.

Pentru Elena M. Cîmpan, poezia este viaţă şi religie, sacru şi profan, un conglomerat organic parcă, în care străluceşte praf de stele. „Dulcele meu amar” este o poezie de dragoste evidentă, dar dincolo de declaratii poetice definitorii unei relaţii (intuitive) bărbat-femeie, există acea dragoste pentru Cuvinte, pentru poemul pe care Elena M. Cîmpean îl slujeşte ca o vestală în templul antic. Livrescul intervine necăutat în scrisul Elenei, asta pentru că livrescul face parte din viaţa sa profesională şi din cotidianul cu care se confundă adesea. Temele sunt preluate din peisajul unui timp prezent dar care are trimiteri spre rădăcini, şi cu un bagaj estetic şi cultural de mare frumuseţe, ea transcede zone de interferenţă a sentimentelor.

Poezia este cea care salvează lume! Pare să ne spună Elena M. Cîmpan, şi ne aduce şi argumente care susţin teza despre Iubire, Poezie, Carte. „Acolo opreau toate maşinile/ Şi invitau la o plimbare pe jos/” (Strada cu flori) scrie Elena M. Cîmpan şi de acolo încolo, poemul său devin un fluviu de informaţie, nu peisagistică, ci un soi de tablou impresionist şi peste care cad ploile timpului. Este remarcabilă prezenţa poetei în centrul evenimentelor. Aproape tot ce se întâmplă, i se întâmplă (şi) ei, de aici, cred eu, rezultă acea credibilitate a versului, pe care îl citeşti şi crezi până la capăt că este chiar destinul celui care l-a scris. În profunziumea lucrurilor şi dincolo de aparenţa relaţiilor personale, poeta priveşte şi scrie cu convingere: „poeţii stau cu chirie/ unii la alţii/. Poeţii se împrumută/(…) Poeţii se împing pe scări/ în sus şi în jos (…)”.

Are curaj, are dreptate în ceea ce spune, şi o face atât de frumos încât nici un poet de pe lumea asta nu ar putea să-i poarte ranchiună pentru „chirurgia lirică” pe care o face, critic, pe cord deschis, aş putea spune. Realistă sau visătoare, dar nu o dată cu aripile tăiate, poeta renaşte în poeme din ce în ce mai frumoase, mai consistente şi purtând acea aură căreia noi îi spunem: talent.

Nu toate poeziile din această carte sunt lin curgătoare, multe dintre ele te atrag într-un soi de cataracte, te ridică şi te aruncă de pe val, apoi… simţi cum în jurul tău se lasă liniştea, grea, ca de la capătul lumii poetice şi… te întrebi: ce se mai poate face? Iată un exemplu: „În catedrală este un câine statuie/ se spune că dacă îl mângâi/ iti indeplineşte toate dorinţele/ Eu nu am mângâiat niciodată/ un câine/”. Şi iată cum un simbol medieval devine cheie a împlinirii dorinţelor. Aici, Elena M. Cîmpan îşi arată din plin arta poetică. Simţi tremurul din colţul buzelor, sfiala femeii care se află în mijlocul catedralei „suiş şi coborâş de piatră rece” şi apoi, apare „câinele” semn al speranţei că dorinţa îţi va fi ascultată. Poeta transcede aparenta stare, şi totul devine unitar, clar, – un poem de nota 10.

De nota 10 este întreaga carte întitulată „Dulcele meu amar”. Elena M. Cîmpan situându-se în eşalonul de elită al literaturii feninie de astăzi. Spun literatură feminină în sensul frumos al sintagmei, poeta oficiind cu delicateţe şi bun gust în acest templu care este dulcele şi amarul poeteselor, evitând din instinct tonul bolovănos, imaginile vulgare şi care nu se pot conjuga cu idee clasică ce domină (în stil modernist) întregul lucrării.

„Dulcele meu amar” nu este o carte de vacanţă. Citind poemele eşti invitat să cauţi şi să găseşti paradigme noi pentru a integra cenuşiul vieţii în textul poetic, text aducător de satisfacii estetice, culturale şi chiar filosofice. Elena M. Cîmpan scrie cu sufletul la gură, scrie abia respirând şi respirând scriind. „Respirul tău lase semne/ pe rochia prealungă/ de nu-i mai văd capătul” (Te auzeam plângând). Aici, textul e împregnat cu emoţie şi talentul, şi exerciţiul scriitoricesc, se îngemănează ca aripile unei păsări. Despre păsări şi zbor mai scrie poeta, şi despre anotimpul literelor, si despre vântul care „spulberă anii”… Tot lumi locuite de oameni defel imaginari şi printre care Elena M. Cîmpan îşi face meseria de scriitor. Scrie cu toate degetele pe tastatura unui computer din ale cărui circuite integrate, mulţi dintre noi am vrea să pricepem ceva, dar nu îndrăznim. Elena M. Cîmpan îndrăzneşte, şi aşa cum se spune, ea şi cucereşte, pas cu pas, lumea, lumea poeziei adevărate.

Melania CUC

Archiud, Bistriţa

10 august 2015

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Ce avantaje iti ofera pardoselile epoxidice? Afla cat mai multe informatii utile despre acestea

Sa pui bazele unei constructii reprezinta o provocare in toata regula. Esti mereu preocupa…