Este știut că la Sebeș există de ceva vreme Centrul Cultural „Lucian Blaga”, unde se organizează anual un festival internațional ce poartă numele poetului născut în apropiere, în satul Lancrăm, iar  sărbătorirea respectivă a fost cuprinsă în calendarul UNESCO.

Între studentul de odinioară, fiu al Sebeșului, Radu Stanca, și profesorul său Lucian Blaga de la Catedra de Filosofie a Culturii din  Universitatea „Regele Ferdinand I”, mutată în refugiu, din Cluj la Sibiu, în urma Diktatului de la Viena din 1940, legăturile au fost nu doar acelea de „pământ”,  dar mai cu seamă una de apropiere în spirit, încă una tumultuoasă.

Anul acesta, la 5 martie, în incinta Centrului Cultural din Sebeș, prin organizarea de excepție a directoarei Nadia Diana Mitrea, o gazdă admirabilă, deosebit de primitoare și totodată moderator al lucrărilor, s-au desfășurat evenimentele ce au marcat Centenarul marelui fiu al orașului, poetul, dramaturgul, eseistul și omul de teatru Radu Stanca (5 martie 1920 – 26 decembrie 1962). Sărbătorirea lui Radu Stanca s-a bucurat de sprijinul și prezența directă, pe toată durata evenimentului cultural, a primarului Dorin Nistor. Într-un scurt salut adresat numeroșilor participanți de toate vârstele, domnia sa a vorbit cu dragoste de orașul Sebeș, de oamenii săi din trecut și din prezent, cu reverențioasă admirație pentru invitați, a căror prezență o socotește o onoare pentru concetățeni.

O apariție așteptată în seara comemorativă, începută la orele 17, a fost prezența în fața publicului a îndrăgitului actor, regizor și universitar Florin Coșuleț, nelipsit la manifestările Centrului Cultural, care a declamat cu patos versurile lui Radu Stanca din capodopera sa Corydon: „Sunt cel mai frumos din orașul acesta”…, versuri de asemeni recitate spre sfârșitul evenimentului de la Centrul Cultural din Sebeș, de eleva la Liceul “Lucian Blaga” din localitate  Maria Alina Cosma- Popa, o promisiune ca tânără recitatoare.

Lucrările Centenarului Radu Stanca au fost deschise de prelegerea inspectorului doctorand Mihai Octavian Groza, care a  prezentat în amănunt istoricul familiei Stanca, cu ajutorul a numeroase imagini fotoproiectate în fața auditoriului sub genericul: Constelația Stanca. Trei generații de cărturari și oameni de știință.

Intrând în miezul lucrărilor Centenarului de la Sebeș, scriitoarea Anca Sîrghie, venită special de la Sibiu, așa cum aproape în fiecare an participă la Festivalul „Lucian Blaga”, a prezentat tema: Momente din studenția lui Radu Stanca, vlăstar de geniu al Sebeșului. Au putut fi auzite multe cuvinte spuse cu dragostea pentru subiect a cercetătorului dedicat de câteva decenii personalității complexe, de poet, eseist, dramaturg, regizor, scriitor năpăstuit politic laolaltă cu prietenii săi din Cercul literar de la Sibiu și despre cuplul de aur al teatrului românesc, reprezentat de actrița Dorina Stanca și de regizorul Radu Stanca, despre fiul lor Barbu, răpus la scurt timp după decesul tatălui său, despre întreaga dramă a unei existențe scurte, de numai 42 de ani, cât a trăit Radu Stanca, dar strălucitoare în toată splendoarea unei opere culturale vaste. Opera și activitatea de formator al unor figuri actoricești a lui Radu Stanca, a mai precizat conf. univ. Anca Sîrghie, au fost pe nedrept „răsplătite” odinioară, în proletcultismul unei epoci de tristă amintire, cu calomnierea chiar de unii din cei pe care i-a făcut celebri la Sibiu și care au recunoscut tardiv, că l-au ponegrit, tot așa cum azi, între contemporani, îi este ignorată moștenirea de autor dramatic a 16 piese de teatru pe care nici măcar instituția de specialitate care îi poartă numele, Teatrul Național „Radu Stanca” de la Sibiu, nu le montează în ultimele decenii. Ca vechi colaborator al Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș, doamna Anca Sîrghie avea expuse la vedere, pe masa din fața publicului, mai multe cărți pe care le-a scris în legătură cu personalitatea și opera lui Radu Stanca, precum și alte dedicate profesorului acestuia, Lucian Blaga, dintre care a dăruit câteva exemplare bibliotecii locale, conform unui obicei la fel de încetățenit al cercetătoarei.

A urmat cuvântul altui scriitor de la Sibiu, dr. Mihai Posada care, datorită orelor înaintate, la aproape trei ceasuri de la începere, a renunțat să își mai prezinte prelegerea pregătită cu titlul: Simetrii în poesia lui Radu Stanca, rezervându-și bucuria de a le semnala celor aflați în sală un volum monografic îngrijit de domnia sa împreună cu soția, și pe care îl va oferi sub formă de donație Bibliotecii Municipale Sebeș. Este vorba despre volumul de aproape 600 de pagini format mare, conținând publicistică și importante documente, acte, fotografii, semnat de prietenul și medicul membrilor Cercului literar de la Sibiu, doctor în chirurgie Gheorghe Telea, volum intitulat: Mărturisirile de după vecernie (Sibiu: Casa de Presă și Editură Tribuna, 2009). Doctorul Telea a avut plăcerea să povestească în nenumărate împrejurări că el fusese la Sibiu singurul medic căruia prietenul său Radu Stanca îi permitea să-i consulte soția, atunci când ea era bolnavă. Aceasta, pentru că încrederea în competența medicului și în discreția bunului prieten era absolută. Valoarea documentară a opului a fost subliniată în scurta alocuțiune a îngrijitorului respectivei ediții, spre folosul actualelor și viitoarelor generații de cercetători ai istoriei noastre culturale.

Faptul concret al sărbătoririi lui Radu Stanca în Centrul Cultural „Lucian Blaga”, acasă la el, în Sebeșul natal, aduce un plus de onoare și recunoștință a tuturor pentru organizatorii, colaboratorii, invitații și susținătorii acestui eveniment cultural de incontestabilă importanță națională.

——————–

Mihai POSADA

Martie 2020

Sibiu-pe-Cibin

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

One Comment

  1. Sirghie Anca

    10 aprilie 2020 at 10:51 AM

    Ne bucurăm să citim asemenea text, care ilustrează dialogul diasporei noaste de peste Atlantic cu țara, un dialog îmbogățitor pentru amândouă părțile. Românii din patrie pot astfel înțelege că peste Ocean sunt colectivități puternice de conaționali care am mare nevoie de cultura pe care le-o aduc personalități generoase și devotate ca autoarea cărții despre care ascris li ziaristul poet Mihai Posada, iar românii americani nu trebuie să uite de țara de origine după prima generație care a plecat departe pentru o pâine mai bună. Și numai ei pot povesti cât de greu se cîștigă aceea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Soferii model fac toate aceste lucruri! Fa-le si tu!

Nu este deloc greu sa fii un sofer model in trafic, sa conduci prudent si sa ai grija de a…