Românii mănâncă la restaurant pentru a fi serviţi, pentru a interacţiona social şi pentru că le place mâncarea pe care o comandă, potrivit rezultatelor celui mai nou studiu despre obiceiurile şi experienţele românilor când iau masa în oraş, realizat de Unilever Food Solutions.

Cel mai nou studiu al Unilever Food Solutions despre obiceiurile şi experienţele românilor când iau masa în oraş arată care sunt motivele pentru care românii mănâncă în oraş, precum şi diferenţele dintre atitudinile bărbaţilor şi cele ale femeilor legate de servirea mesei.

Motivele pentru care consumatorii bucureşteni iau masa în oraş sunt numeroase, dar primele trei invocate de aceştia sunt că nu sunt nevoiţi să mai gătească, pot interacţiona social mult mai uşor şi le place mâncarea pe care o comandă.

Studiul Unilever Food Solutions realizat pe consumatorii români vine ca o replică locală la rezultatele a două studii realizate la nivel global de companie, care analizează atitudinea consumatorilor faţă de conţinutul preparatelor din restaurante şi faţă de resturile alimentare aruncate de aceste localuri. Prin aplicarea acestui studiu la nivel local, Unilever Food Solutions România a vrut să surprindă, pe de o parte, obiceiurile şi experienţele consumatorilor români când iau masa în oraş – inclusiv preocuparea lor pentru ceea ce conţine mâncarea comandată la restaurant – şi, pe de altă parte, atitudinea lor faţă de restaurantele care adoptă practici sustenabile pentru reducerea cantităţii de deşeuri alimentare produsă zilnic.

Potrivit studiului, bărbaţii bucureşteni nu invocă printre motivele pentru care preferă să mănânce în oraş lipsa timpului, ci ies să mănânce în oraş pentru că le place mâncarea (16%), pentru că nu sunt nevoiţi să gătească (16%), pentru că pot interacţiona social (15%) şi pentru că se pot bucura de o mare varietate de feluri de mâncare (9%).

În cazul femeilor, ele preferă să mănânce în oraş pentru că nu sunt nevoite să gătească (22%), pentru că pot interacţiona social (15%), pentru că le place mâncarea (13%), precum şi atmosfera (10%).

În schimb, printre motivele pentru care consumatorilor nu le place să mănânce în oraş se numără calitatea serviciilor, faptul că localurile sunt prea aglomerate şi zgomotoase şi mâncarea nu este bună/sănătoasă (nu cunosc sursa ingredientelor), precum şi faptul că sunt nevoiţi să aştepte prea mult pentru mâncarea comandată.

Astfel, conform studiului, mâncatul în oraş este pentru bărbaţi un proces emoţional – ies în oraş să mănânce pentru că le place mâncarea -, pe când, pentru femei, mâncatul în oraş are mai degrabă un scop funcţional – ele mănâncă în oraş pentru că nu mai vor să petreacă atât de mult timp în bucătărie gătind.

Rezultatele studiului arată că cel mai important motiv pentru care consumatorii bucureşteni, bărbaţi şi femei, mănâncă în oraş este acela că reuşesc să se întâlnească cu prietenii şi cu familia şi pentru că se bucură de noi experienţe culinare la fiecare ieşire.

Mâncarea tradiţională este pe primul loc în preferinţele bucureştenilor (51%), pentru că le place gustul preparatelor tradiţionale (38%) şi pentru că sunt deja obişnuiţi cu ele (22%). Pe locul al doilea în topul preferinţelor culinare se află bucătăria italienească (20%), deoarece consumatorilor le plac pastele (34%), dar şi pentru că preparatele culinare specifice pot fi gătite repede – nu sunt nevoiţi să aştepte atât de mult să le fie servită mâncarea comandată (11%).

În topul preferinţelor bucureştenilor se află şi bucătăria chinezească (10%), aleasă pentru că preparatele sunt condimentate şi diverse. Bucătăria libaneză (6%) şi cea arăbească (5%) se află şi ele printre primele preferate de consumatorii Capitalei.

Pentru ca experienţa gastronomică să fie completă atunci când ies să mănânce în oraş, bucureştenii îşi doresc ca serviciile şi servirea să fie mai bune (21%), chelnerii, mai prietenoşi (19%) şi preţurile să fie mai mici (12%). De asemenea, consumatorii bucureşteni consideră important să afle informaţii nutritive despre mâncărurile pe care le comandă – 50% din respondenţi vor să ştie ce conţine mâncarea comandată, pentru că sunt interesaţi să aibă o viaţă sănătoasă (30%) şi pentru că vor să-şi păstreze greutatea sub control (27%).

Consumatorii bucureşteni sunt interesaţi şi de măsurile sustenabile pe care le adoptă restaurantele unde mănâncă pentru reciclarea deşeurilor alimentare, după cum arată acelaşi studiu.

Potrivit “Raportului Global Bucătării Sustenabile: Cum reducem deşeurile alimentare, al Unilever Food Solutions”, aplicat şi local, la nivel global, restaurantele aruncă 3 milioane de tone de deşeuri alimentare, dintre care 1 milion de tone provin doar de la mesele clienţilor – mâncarea pe care ei o lasă în farfurie. Totodată, occidentalii (consumatorii din ţările emergente) sunt preocupaţi, în proporţie de 87%, de modul în care sunt gestionate resturile alimentare din localuri, în timp ce în lumea occidentală 80% din respondenţi spun că problema este importantă pentru ei.

De asemenea, preocuparea consumatorilor pentru mâncarea aruncată de restaurante se manifestă sub forma disponibilităţii lor de a plăti mai mult pentru o masă în oraş, în localuri care tratează responsabil această problemă şi au adoptat scheme de evacuare şi reciclare a deşeurilor alimentare, ce nu dăunează mediului: 70% din persoanele intervievate în ţările emergente ar plăti mai mult pentru o masă în astfel de localuri, faţă de 46% din persoanele intervievate în ţările occidentale.

Potrivit studiului realizat de Unilever Food Solutions în România, consumatorii bucureşteni ar plăti mai mult pentru o masă în oraş dacă ar şti că restaurantul unde mănâncă adoptă practici de reciclare a deşeurilor alimentare.

Astfel, bucureştenii ar plăti mai mult pentru mâncare în restaurantele care limitează cantitatea de deşeuri produsă şi impactul negativ al acestora asupra mediului (59% din bărbaţi, 64% din femei), pentru mâncarea servită în localurile care folosesc ambalaje şi materiale reciclabile (59% din bărbaţi, 64% din femei), dar şi pentru mâncarea servită în localurile care urmează indicaţiile pentru sustenabilitate ale guvernului sau ale ONG-urilor (54% din bărbaţi, 54% din femei).

Pentru a încuraja preocuparea consumatorilor pentru cantitatea de reziduuri alimentare aruncate de restaurante, dar şi pentru a ajuta la reducerea acestei cantităţi, Unilever Food Solutions România a distribuit în Centrul vechi al Capitalei, pe 29 septembrie, 5.000 de pungi de hârtie, în cadrul evenimentului “A doggy bag is a goodie bag”, cu mesajul că fiecare dintre noi poate contribui la reducerea cantităţii de deşeuri aruncate de restaurante cu o pungă, încurajând consumatorii să ia mâncarea rămasă în farfurie, la pachet.

Studiul “Habits and Experiences related to eating out of home” a fost realizat în septembrie, de IMAS, pentru Unilever Food Solutions pe un eşantion reprezentativ la nivelul Bucureştiului pentru populaţia de 18-64 ani (300 persoane). Au fost intervievate persoane care iau masa în oraş sau îşi comandă mâncare cel puţin o dată pe săptămână, pentru oricare dintre cele trei mese principale ale zilei. Aceste persoane se caracterizează printr-un venit pe gospodărie mai ridicat (peste 1.100 lei/lună) şi educaţie medie şi înaltă.

Raportul global cu privire la meniuri “Ce conţine mâncarea dumneavoastră” şi studiul “Bucătării sustenabile: Cum reducem deşeurile alimentare” a fost realizat de BrainJuicer, în parteneriat cu Salt PR, pe baza răspunsurilor oferite de 3.500 de respondenţi din şapte ţări (SUA, Marea Britanie, China, Germania, Rusia, Brazilia şi Turcia).

SURSA: http://www.mediafax.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri interne

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

TOP 5 locuri in care se distreaza pe cinste orice prahovean!

Fiecare om vrea sa traiasca frumos, sa se bucure cat mai mult de viata in prezenta prieten…