Pentru salvarea Institutului şi Bibliotecii Române din Freiburg

La 1 mai, a.c. s-au împlinit 62 de ani de existenţa a Bibliotecii Romane din Freiburg, Germania. Profit şi de această ocazie ca să vă reamintesc sau să vă re-adresez şi Dumneavoastră, cunoscuţilor şi celor ce vă sunt dragi, rândurile din anexa, cu speranţa unui gând bun şi a unui gest concret şi substanţial de ajutor pentru o cauză nobilă!

Panteon al memoriei scrise a exilului, refugiului şi emigraţiei romanilor şi foştilor cetăţeni români în tot cuprinsul lumii occidentale din ultimele trei sferturi de veac, Biblioteca are nevoie urgentă de mijloacele financiare necesare funcţionării normale şi de o sumă substanţială pentru asanarea, renovarea şi reamenajarea radicală a clădirii şi spaţiilor disponibile. Sunt convins că fiecare dintre Domniile Vostre poate contribui la spălarea ruşinii care ne vizează deopotrivă pe toţi cei din ţară şi de dincolo de fruntea ţării. Cu perseverenţă şi eforturi unite o putem salva!

Orice donaţie contează şi se expediază numai direct către:

Rumänisches Institut –Rum. Bibliothek e.V.

Uhlandstr. 7, 79102 Freiburg

Deutsche Bank, Filiale Freiburg,

Konto: 461830 – (BLZ 68070030)

Biblioteca fiinţând ca o asociaţie de interes obştesc donaţiile dvs. beneficiază de scutirile de impozitare în vigoare. Cu mulţumiri celor f. f. puţini care au reacţionat concret şi pozitiv la mesajele precedente şi celor ce li se vor alătura, urez tuturor sănătate, prosperitate, succese în viaţă şi numai bucurii!

Al dvs.,

Ion Dumitru

***

Doamnelor şi domnilor de acasă şi de pretutindeni,

În calitate de membru al Asociaţiei Institutul Român-Biblioteca Română din Freiburg, e.V. şi din 1963, de susţinător activ şi desinteresat al acestei ctitorii a exilului combatant anticomunist român, mă adresez şi Dumneavoastră, cu rugămintea de a Vă alătura eforturilor ce se întreprind pentru salvgardarea şi asigurarea existenţei şi funcţionării normale a susnumitei instituţii.

Biblioteca Română din Freiburg şi-a început existenţa la 1 Mai 1949, din iniţiativa profesorului Virgil Mihăilescu şi cu sprijinul intelectualilor de prestigiu, a oamenilor de suflet şi combatanţilor anticomunişti români din Freiburg, Germania Occidentală şi din cuprinsul a ceea ce s-a chemat Lumea Liberă. În afară de efortul întreprins pentru a poseda un propriu lăcaş, materializat mai întâi în vila donată de A.S. Prinţul Nicolae, în Mercy Straße, iar apoi în actualul imobil, din Uhland Straße 7, D- 79102 Freiburg i. Br., (cumpărat în raport de: 1/3 prin propriul efort – cu concursul generos al exilului şi emigraţiei-; 1/3 prin contribuţia Landului Badenwürtenberg şi 1/3 prin contribuţia Republicii Federale Germania, biblioteca a primit sau a procurat, a clasat şi tezaurizat, a împrumutat şi a pus la dispoziţia universităţilor, instituţiilor de cercetare, cercetătorilor individuali români, germani şi a altor interesaţi, pe toată perioada dictaturii comuniste din Est, tot ce s-a publicat în exil şi în emigraţia provenită din România, implicit în massmedia occidentală referitor la români şi chestiunile conexe – indiferent de spectrele politice cărora le aparţineau autorii şi cei vizaţi -, şi, în plus, tot ce s-a putut cumula şi salva din zestrea documentară, ştiinţifică, culturală, literară, publicistică, artistică ori de altă natură a României de mai înainte de instaurarea teroarei comuniste, valori care în R.P.R., R.S.R. ,R.S.S.M etc., au devenit inaccesibile, interzise sau au fost distruse în mod premeditat. Institutul – Biblioteca Română din Freiburg a constituit, dincolo de ori ce fel de insinuări partizane, un cadru de interferenţă şi referinţă a acţiunilor şi atitudinilor ce au confruntat exilul şi emigraţia noastră în ansamblu, dovedindu-se totodată o vatră de cultură şi spiritualitate românească autentică.

În perioada îndelungatei şi controversatei tranziţii, preţiosul său fod documentar a fost asaltat de feluriţi emisari, „studenţi”, „cercetători” şi reprezentanţi ai noilor institute, fundaţii şi întocmiri create şi întreţinute cu fonduri generoase de către cei ce s-au perindat la putere, şi care le-au speculat în propriul interes, erijându-se în „experţi cercetători”, „cunoscători” şi „post-corifei” ai exilului, folosindu-i moştenirile pentru felurite publicaţii, apărute cu finanţare publică sau cotribuţii particulare, în scop lucrativ sau interesat. Pentru aceste surogaturi ce şi-au arogat pretenţia de a evalua viaţa exilului – cu care nu au avut nimic comun-, s-au cheltuit sume astronomice din fondurile publice, în timp ce un sprijin modest, acut necesar Bibliotecii, deşi promis perpetuu, a fost amânat sinedie.

În actualul deceniu, Biblioteca, a cărui zestre depăşeşte cca. 90.000 de titluri, bogate colectii de publicatii, manuscrise, piese muzeistice etc, a funcţionat numai pe bază de voluntariat, fără retribuiri, graţie sacrificiilor a trei persoane în vârstă: Directorului Ion Iancu Bidian (n.1934), Doamnei Rodica Moschinschki, secretară (90 de ani),  Doamnei Irina Nasta, decedată. Preşedintele Asociaţiei „Institutul Român- Biblioteca Română, Freiburg e.V.este Prof. Dr. Matei Cazacu –Paris.

Pentru o buna funcţionare Biblioteca are nevoie –în afară de forţele voluntare – de trei angajaţi permanenţi, cu diferite grade de răspundere, şi de fonduri de întreţinere, adică de un buget anual de minimum 60.000-70.000 Euro. Este o sumă greu de adunat dar nu imposibil, motiv pentru care mă adresez şi Dumneavoastră, pentru a susţine, printr-o donaţie personală (eventual ciclică/ permanentă) această acţiune ce am dori-o popularizată activ şi în rândurile amicilor şi cunoscuţilor, implicit printre persoanele influente şi massmedia pentru a se sesiza si sensibiliza factorii de decizie si responsabili -din ţară şi din Germania-, (deputaţi, senatori miniştr etc) de la care sperăm si asteptăm initiative şi solutii urgente şi adecuate.

Biblioteca Română din Freiburg este o zestre de valoare unică, cumulată în 62 de ani prin sacrificiile şi eforturile generaţiilor exilului şi refugiului posbelic – aproape  dispărute – şi a generozităţii gazdelor. Biblioteca – ca orice bibliotecă din lume – nu trebue să dispară! Indiferent cine sunteţi sprijiniţi – după puteri- concret, moral şi logistic salvarea ei! Prezentul APEL poate fi preluat si trasmis mai departe – în special cunoscuţilor şi membrilor familiilor dvs. aflaţi în străinătate.

Orice donaţie contează şi se expediază numai direct către:

Rumänisches Institut –Rum. Bibliothek e.V.

Uhlandstr. 7, 79102 Freiburg

Deutsche Bank, Filiale Freiburg,

Konto: 461830 – (BLZ 68070030)

Dacă împrejurările vă permit nu evitaţi o vizită personală la Freiburg şi la Bibliotecă!

Pentru contacte şi informaţii suplimentare, în funcţie de programul de lucru facultativ, vă puteţi adresa Doamnei Secretare Rodica Moschinski sau Domnului Director Ioan Iancu Bidian, la Tel. +49-0761- 7 35 51, Fax: +49-0761-7 35 51

Ajutaţi, ajutaţi, ajutaţi o cauză nobilă! VĂ ROG, NU UITAŢI!

Cu tradiţionalul „HRISTOS A ÎNVIAT” vă doresc tuturor multă fericire şi numai bucurii!

Ion DUMITRU

Fost editor si combatant „întru  libertatea cuvântului”  în vremuri de urgie…

München, Germania

E-mai: jondumitru@t-online.de

Aprilie  2011

***

Gânduri şi sentimente exprimate de câţiva dintre sutele de compatrioţi care au avut cuvite de laudă pentru această ctitorie (Spicuiri din Buletinul Bibliotecii Române, Vol. V (IX) – serie nouă – 1975/1976 (Istoric):

Este cu neputinţă ca o tragere de inimă atât de curată să nu ducă la izbânzi care să înfrunte timpul. Smerita energie a dascălilor ardeleni din veacul trecut renaşte parcă în minunatele Dv. osteneli… Dumnezeu să vă dea tărie să puteţi călca neşovăielnici peste orice piedici vi s-ar ivi în cale…(18.XII.1950)

Aron Cotruş (Madrid)

***

Opera românească de la  Freiburg se încadrează în istoria neamului nostru. A organiza o bibliotecă în vremuri normale este o acţiune pe teren cultural-ştiinţific; dar o asemenea acţiune desfăşurată în împrejurimile actuale  – ale suferinţelor nesfârşite ale ţării şi ale frământărilor negative ale refugiaţilor – instră adânc în istorie şi poate fi considerată ca un stâlp în realizarea viitorului (1951)

General Platon Chirnoagă

***

Institutului de Cercetări toate felicitările mele sincere, pentru minunatele realizări – unice în felul lor în lumea întreagă -, pentru felul în care a reuşit să păstreze şi să continuie spiritul cu adevărat românesc.

Prof. Radu Aldulescu (Roma)

***

Permiteţi-mi să vă felicit pentru toată strădania Dv. de a păstra şi îngriji cartea românească peste hotare; într-o vreme când slova românească e un tezaur, gestul Dv. se confundă cu un adevărat apostolat (2.VI. 1951)

Virgil Ierunca (Paris)

***

Opera ce-aţi întreprins, dusă cu atât succes la rezultatele fericite ce se cunosc, n-are nevoie de noi laude; ea se bucură de recunoştinţa tuturor compatrioţilor noştrii din pribegie. Energia şi sârguinţa Dv. sunt chezăşii puternicie pentru ducerea mai departe, cu mai mult succes, a acestei opere (1951)

General Ion Gheorghe (München)

***

Vă felicit sincer pentru această strădanie făcută cu atâta abnegaţie, curaj şi perseverenţă. Fie ca ceea ce faceţi la Freiburg să serveascădrept pildă pentru cei care „dorm” sau se fac că nu aud glasul timpului de faţă. (24.VII.1951)

Prof. Dr. Sever Pop (Louvain)

***

Oricât s-ar scrie şi s-ar vorbi despre Biblioteca din Freiburg, totuşi nu se va putea evidenţia îndeajuns în acest fel valoarea ei pentru cultura românească. Numai cine va vizita amănunţit şi cu răbdare această nepreţuită afirmare a românismului în străinătate, numai acela va înţelege meritul şi rolul important ce revine atât operei realizate în acest fel, cât şi oamenilor de un nepreţuit entuziasm care au muncit pentru înfăptuirea ei. (1951)

Dr. Constantin Sporea (München)

***

Baza de lucru a Bibliotecii, Românismul, este punctul care ar trebui să polarizeze toate energiile constructive ale refugiului nostru. Lucrând astfel toţi, unitatea şi colaborarea ar veni de la sine (1952)

Dr. D.C. Amzăr (Wiesbaden)

***

Biblioteca Română rămâne, pentru mine, modelul suprem al voinţei, stăruinţei şi continuităţii româneşti în exil (23.XI. 1954)

Fericit că am ajuns să văd cu ochii această unică operă românească…(19.IX.1962)

Prof. Dr. Mircea Eliade (Chicago)

***

Azi mi s-a împlinit o mare dorinţă. Vizita la Biblioteca Română a întrecut aşteptările mele şi m-a bucurat din tot sufletul. Dee domnul ca această operă să tot crească, spre mândria noastră, ca mărturie pe pământ stră   in a României libere (18 martie 1962)

Ileana, Principesă a României

***

Între aceste rafturi cu cărţi continuă să crească în libertate sufletul cel adevărat al Ţării de departe. Cine, în exil, vrea să ia putere şi speranţă, să treacă pe aici cu evlavie şi, ca într-o biserică, să se încline… (10.IV.1962)

Vintilă Horia (Madrid)

***

Am cunoscut şi preţuit de la început această ctitorie românească, dar găsind-o acum, după o lipsă de ani de zile, atât de frumos aşezată şi organizată în mod atât de remarcabil, îndrăznesc să spun că nu există o înfăptuire de care exilaţii români să se poată mândrii mai mult. Bravo realizatorilor. Suntem mândrii de ei!

Dr. Neagu Djuvara (Paris)

***

Cu prilejul vizitei pe care am făcut-o azi la Biblioteca Românească din Freiburg am rămas impresionat de bogăţia şi varietatea materialelor adunate aici ani de-a rândul…Sper că acest lăcaş de cultură românească – unic în Occident – se va putea desvolta şi mai mult, putând astfel menţine treaz spiritul naţional al românilor împrăştiaţi în întreaga lume de soarta maşteră, şi – în aceelalş timp – va servi drept izvor de documentare cercetătorilor străini care doresc să cunoască mai bine poporul român.(1972)

Dr. Mihai Cismărescu (München)

***

Cu toată sinceritatea , eu cred că ceea ce aţi realizat la Freiburg este o operă demnă de toată admiraţia. (12.III.1955)

Arareori am întâlnit, în acest greu exil, un patriotism practic, ca aici la c. Sunt sigur că naţiunea română va fi totdeauna recunoscătoare pentru această realizare (4.IV.1976)

Ion Raţiu (Londra)

***

Die Rumänische Bibliothek in Freiburg, mit der ein Rumänisches Forschungsinstitut verbunden ist, ist eine Schöpfung der Exil-Rumänen. Die Bibliothek ist in der Bundesrepublik eine einmalige Einrichtung, reich an Dokumentensammlung und Bücherbeständen , und bittet allen denen, die dr Geschichte und der kulturellen Entwicklung Rumäniens ihr Interesse zuwenden, eine seltene Forschungsmöglichkeit. Die Erhaltung und der weitere Ausbau der Bibliothek sind eine vordringliche Aufgabe, umsomehrals die Bibliothek auch späteer in Deutschland verbleiben soll. Wenn nun das Rumänische Forschungsinstitut zu einer Spendensammlung für die Errichtung eines eigenen Rumänischen Kulturhauses aufruft, so verdient dieser Aufrf die volle Unterstützung aller an der rumänischen Kultur intteresierten  Kreise. (1976?)

Prof. Dr. Wilhelm Giese (Univeristät Hamburg)

***

Admirabile şi entuziaste cuvinte de laudă şi apreciere pentru Biblioteca şi Institutul Român de la Freiburg au mai rostit – între alţii:

Virginia Cotruş, Gh. Bălaşu, D. Berea, Al. Blaga,, Prof. Gh. I. Caragaţă, R.V. Bossy, Prof. Jean-Marie Carré (Sorbonne), Prof. Louis Combi (Avignon), N. P. Comnen (Florenţa), Prof. Luis Cortes (Salamanca), Dr. Ion Cosma, Prof. N. Dima (U.S.A), Prof. Dr. I. G. Dimitriu, Dr. Hans Diplich (Germania), Prof. Dr. W. Theodor Elwert (Univ. Mainz), Friedrich Fürst von Hohenzollern-Sigmaringen, Prof. Dr. Hugo Friedrich (Univ. Freiburg), Prof. Marcel Fontaine (Paris), Fundaţia Regală Carol I (Paris), Matyla Ghyka, Prof. Dr. h.c. Ernst Gamischlleg (Universität Tübingen), Prof. S. I. Garleanu (Lund), Gottfried Habenicht (Freiburg), Prof. Helmut Hatzfeld (Catholic University– Washington), Prof. Dr. Klaus Heitmann (Heidelberg), Prof. N. I. Herescu (Paris), Pr. Gh. Ignat (Catania), Angela Ionescu (U.S.A.), Claudiu Isopescu (Roma), N. Lahovary (Elvtia), Prof. Dr. Kündig-Steiner (Zürich), Prof. Dr. Alf Lombard (Univ. Lund- Suedia), Prof. Dr. Eugen Lozovan, Prof. Dr. Gino Lupi (Milano), I.N. Manzatti, Dr. N. Marian Prof. Grigore Nandriş (Londra), C. Papanace (Italia), Prof. Dr.Silvio Pellegrini (Univ. Pisa), Prof. Andr’e Patry (Universitatea „Laval”), Lucia A. Popovici (Geneva), Serge Prod’hon (Grenoble), Elisabeth Ratiu (Londra), Prof. Dr. Günter Reichenkron (Freien Univ. Berlin), Prof. Dr. Friedrich Schürr (Universität Freiburg), Dr. Johann Schulze (Freiburg), Prof. Petre Sergescu, Prof. Frédéric Tailliez (Strasbourg), Prof. E.D. Tape (London), Msgr. Dr. Alois Tautu (Roma.), Prof. Dr. Emil Turdeanu, Prof. Dr. G. Uscatescu, Prof. Dr. Dr. h.c. Julius Wilhelm (Tübingen), Clifford R. Wurfel (Library Univ. of California), Dr. Jon Cepoi, şi f.f. mulţi alţii.

Ajutorul Dumneavoastră poate reda Bibliotecii din Freiburg faima, importanţa şi rolul pe care îl merită în acest  minunat centru istoric şi universitar al Germaniei şi Europei, din imediata vecinătate a Franţei şi Elveţiei! Ajutaţi!