Acest articol include doua videoclipuri realizate de mine (Mihai Mircea Totpal), dedicate cu multa dragoste prietenului meu (… si al acestui blog), maestrul Marin Voican-Ghioroiu si cu mult respect distinsei doamne a muzici Rodica Anghelescu.

Atunci când vrei să faci ceva e musai să te pricepi. Fiindcă altminteri existenţa ţi se devastează de eşecuri, de simplitatea unui prezent derulat „acum şi aici”, de amărăciunea florilor ofilite înainte de înflorire. Aşa am gândit atunci când, prospeţimea chipului şi suavitatea glasului Rodicăi Anghelescu m-au învăluit, ucigându-mi tristeţile de fiece zi, pentru ca să mă veşnicească cu triluri ce mi-au deschis sufletul până la lacrimi.

A-i creiona biografia, înseamnă a portretiza o floare căreia penelul s-ar feri a trasa contururi pentru a nu răni unduirile-i sublime dinspre respiraţia populară a românului către tonalitatea afectivă a operelor lui Giuseppe Verdi, Wolfgang Amadeus Mozart ori Leod Elibes.

A început studiul muzicii folclorice cu muzicieni celebri: Gavril Prunoiu, de la Liceul „Dinu Lipatti”, etnomuzicologul prof.univ.dr. Emilia Comişel, Steluţa Popa – cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, muzicologul Gruia Stoia etc.

Fiind înzestrată cu o voce minunată, dicţiune perfectă, un timbru personal inconfundabil (interpretând melodii gorjene), rezultatele muncii serioase pe care a depus-o – de la începutul afirmării sale pe cele mai prestigioase scene ale ţării – i-au adus peste douăzeci de premii dintre care amintim: Premiul I la Festivalul-concurs al ţărilor dunărene „Pe marginea Dunării” – 1992), Premiul al III-lea la Festivalul „Maria Lătăreţu” – Târgu Jiu, 1993, MARELE PREMIU al Festivalului-concurs „Narcisa de aur” de la Târgovişte (1994), MARELE PREMIU al „Topului topurilor tinerilor interpreţi” (1994), Premiul al II-lea la Festivalul „Maria Tănase” – Craiova, 1997, MARELE PREMIU al Festivalului-concurs  „Ghiocelul” de la Târgovişte (1988), Premiul I „Maria Drăghicescu” – Timişoara, 2006. A înregistrat la Radio 28 de melodii, trei albume cu muzică românească (muzica şi versurile – compozitorul şi scriitorul Marin Voican Ghioroiu).

Studiul muzicii clasice la început la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (având profesori eminenţi –  Cornelia Angelescu, Lucian Bonifaciu), Facultatea de Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie muzicală şi Muzică psaltică. Are şi un master-class, secţia „Educaţie muzicală contemporană”, 7plus, canto, tema „Valorificări interpretative ale cântecului popular românesc”.

Vremea şi-a destăinuit esenţa şi a făcut ca Rodica Anghelescu să fie încununată de succes şi în străinătate: concerte – „Muzică din opere şi operete”- în Austria (la Saltsburg), Germania (la Regestburg, Munchen, Neutrauling), Finlanda, Bulgaria, Coreea de Nord (Phenian), Grecia (Atena), Republica Moldova (Chişinău) – împletind cu mult talent muzica de operă şi operetă cu muzica populară românească.

Rodica Anghelescu este solista permanentă a Ansamblului Naţional „Ciocârlia”, este solistă la Opera din Timişoara, colaboratoare la Opera Naţională Română şi concertează cu orchestra Teatrului de Operetă „Ion Dacian”. De la Giuseppe Verdi (aria „Violettei” din Traviata, aria „Gildei” din Rigoletto), W.A.Mozart (aria „Regina nopţii” din Flautul Fermecat, aria „Constanze” din Răpirea din serai), Offenbach („Olimpia” din Povestirile lui Offman), G. Rossini (aria „Rossinei” din opera Bărbierul din Sevilla) Giacomo Puccini („Muzeta” din Boema), Leo Delibes (aria „Lakme”, din opera Lakme) şi J. Strauss (aria „Adelei” din operata Liliacul) la Maria Lătăreţu şi Maria Tănase, la „De-ar fi dorul fân cosit” sau „Din cuvinte-am sădit flori”, genialitatea Rodicăi Anghelescu se răsfrânge peste spiritualitatea românească ca o sevă dătătoare de identitate naţională.

Mai deunăzi, la Ateneul Român a susţinut un recital cu piese muzicale din repertoriul românesc, concert care s-a bucurat de un real succes, fiind aplaudată la scenă deschisă, atât pentru calităţile vocale, cât şi pentru interpretarea scenică, fiind strălucitoare în mişcare, zâmbet cuceritor,  graţie desăvârşită în rolul gingaşei ţărăncuţe din opera „La seceriş” de Tiberiu Brediceanu, fiind strălucitoare în „Aoleo, frate Peline”, de Constantin Arvinte (prezent în sală) şi în „Motanul încălţat”, de Cornel Trăilescu; tulburător de nostalgică a fost în redarea leadului „Glastra, Glastra şi Ultimul gând” de Marin Voican Ghioroiu.

E numai o fărâmă din existenţa miraculoasă a unei românce, cu rădăcini adânci în trupul folcloric al românismului, plecată haihui printre dorurile mioritice cu aromă de bucurii ori necazuri,  cu un sublim ce aminteşte de devenirea noastră întru fiinţă.

Rodica Anghelescu & Marin Voican-Ghioroiu – Mandruta mea m-a legat

Asculta mai multe audio populara

DUET – Rodica Anghelescu & Marin Voican-Ghioroiu (scriitor-compozitor). Cântecul “MÂNDRUŢA MEA M-A LEGAT” face parte din albumul muzical “ÎN POIANĂ LA OLTEŢ” , acompaniat de Orchestra Radio, dirijor maestrul Adrian Grigoraş.

Alături de ea este, ca o umbră de har, un OM – acelaşi rapsod al spiritului, Marin Voican Ghioroiu – pe care-l doare ridicarea „mahalalei de elită”, numită „a cioplitorilor de oale sparte”, ce invadează scena muzicii cu nonvalori şi surogate de prost gust.

In gradina raiului folcloric“ este titlul uneia dintre cartile folcloristului, scriitorului si compozitorului de marca Marin Voican-Ghioroiu, dar i se potriveste intregii activitati, sunand ca un ecou al unei invitatii sa pasim in acest rai. Eu am pasit si am vazut ca Marin Voican-Ghioroiu are mai multe glasuri pentru cantare. Glasul condeiului care asterne frumoase poezii si randuri de proza sau dramaturgie este sustinut si de glasul plin de armonii al cantecelor culese sau prelucrate de el, dar si altele pe care le-a creat ca si cand ar fi izvorate din vatra satului. La toate astea mai este de adaugat valoarea unor activitati de organizare de spectacole si concursuri pe tara de prima importanta. Si pentru ca bunul Dumnezeu i-a dat atatea daruri, ca sa le poata bine valorifica, i-a harazit si o frumusete de sotie, pe Rodica Anghelescu, inzestrata cu glas de ciocarlie, argument temeinic pentru a fi angajata ca prim-solista a Ansambului  “Ciocarlia” al M.AI.. Astfel, prin glasul ei, cantecele si poeziile lui isi iau zborul spre sufletele oamenilor si au ajuns sa fie rasplatite cu premii valoroase.

Asa dar, “jos palaria” mi-am zis si am incercat sa astern macar ceva din frumusetea “Gradinii Raiului Folcloric” pe care ei au creat-o pentru desfatarea noastra. Nu stiu cum am sa ma descurc cu cate-mi stau pe dinainte si isi cer dreptul la lumina, stiind din capul locului, spre regretul meu, ca multe vor ramane pedinafara. Vorbind de dragostea ce l-a legat de satul natal de pe dealurile valcene cu nume parca din basm – Ghioroiu – de la care a imprumutat zestrea sufleteasca, dar si numele, Marin Voican-Ghioroiu ne spune: „am cules cu migala flori alese de pe Dealul Viilor, apoi le-am semanat in Gradina Raiului Folcloric spre a bucura pe dragii mei romani cu melodii izvorate din patima si dor, din fosnetul frunzelor, murmurul izvoarelor, haulitul fetelor, chiuitul flacailor la nunti si horele satului, sa ofer iubitorilor de muzica populara cateva clipe de fericire pentru a nu uita niciodata limba, portul, traditiile si plaiul nostru stramosesc”.

„Dragoste-am cules din flori,
Din soare aprins in zori…
Din „Crucea voinicului”
Si ai mandrei ochisori…
Din Dealu Ghioroiului”.

O buna parte din realizari sunt cuprinse in volumele semnate de Marin Voican-Ghioroiu:

“Cununi de flori” (Crowns of flowers) bilingva
“Amintiri din carciumioara”
“Fiii satului” impreuna cu prof. Ion Pasol
“Inima de mama” (trei volume)
“In gradina raiului folcloric”

“Flower crowns for the heroes” (Cununi de flori pentru eroi) bilingva, editia a II-a revizuita si adagat de data aceasta noi poeme pe care le-a pus in partitura, iar Rodica Anghelescu le-a inobilat cu frumusetea glasului si gingasia sufletului de gorjeanca indragostita de frumusetea melosului nemuritor al celei mai prolifice zone in pastrarea si perpetuarea traditiilor noastre, zestre de aur cu care ne mandrim.

“Din cuvinte-am sadit flori”
“Dragoste-am cules din flori si Timpului i-as plati bani”– o vasta culegere de 612 pagini de folclor autentic, slefuit si personalizat.

In zilele noastre, in timp ce in tara parca este o intrecere pentru a demola autenticul si frumosul lasand loc kitsch-lui si manelizarii sa se instapaneasca peste tot, Marin Voican-Ghioroiu are instinctul si puterea de a produce realmente altceva, de a se pune de-a curmezisul acestor stari.  In creatiile sale impresioneaza in primul rand prinosul de frumos si registrul liric care isi au izvorul in ruralul autentic carora le da forma versificatiei populare imbracate in metafore maestrite, iar unora le da vesmantul muzical.

“In fereastra ochilor…
La umbra sprancenelor –
Ce noroc avui…
Floare de gutui!
In casa sufletului
Imi sta soarta omului.”

Venind in contact cu activitatea sa creatoare, te simti miscat de  profundele sale convingeri in valorile perene. Se face frate cu codrul pe care-l inzestreaza cu trasaturi umane, canta cerul, apele, soarele si luna, pasarile: ”Turturica toarce fir / Pe-o creanga de trandafir”, canta fantana ca elixir al vietii, framantarile omului simplu, tumultul vietii de la tara impletit cu clipele de ragaz pentru meditatie profunda, sperante si regrete, dansul popular care elimina forta negativa si il incarca pe om cu pofta de viata, intamplari cu dimensiuni baladesti, momente de rascruce, cumpenele vietii. Autorul sta de vorba cu oamenii satului, descrie obiceiurile si traditiile ca in adevarate tablouri rurale, anotimpurile si momentele zilei, mediteaza asupra scurgerii ireversibile si implacabile a timpului. Vibranta este delicatetea revigoratoare si bucuria retrairii copilariei, chipul mamei ca izvor datator de viata, dorul, iubirile, frumusetea sufleteasca intruchipata in fiinta iubita. O tema frecventa este cea a florilor, un adevarat decor ce te trimite cu gandul la Rai. Colindele au si ele un loc insemnat  stralucind prin frumusete si autenticitate: “Brad frumos, verde si-nalt”, ”Langa ieslea Domnului” si “Hristos fie laudat”.

Creatiile sale de o inestimabila frumusete te duc imediat cu gandul ca sunt un bun prilej de educatie a tineretului, prin care poate sa cunoasca mai bine radacinile si valorile poporului nostru si sa primeasca mesaje profunde: omul poate fi fericit si fara bani, sau indemnul de a fi buni si cu credinta in Dumnezeu.
Deoarece culegerile sale de folclor si prelucrarea lor ating adancimi de suflet, ne creeaza o mare desfatare si o deplina admiratie,  aprecierile comentatorilor sunt elogioase si numeroase.

Profesorul Univ. Dr. Dumitru Miron, Prorectorul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, in revelatoare prefata a volumului “Dragoste-am cules din flori” si “Timpului i-as plati bani”, printre altele spune: “Intr-o vreme in care epigonii se cred mari maestri ai lirei, in care obiceiurile traditionale par a nu mai atrage pe nimeni, iar devenirea nu mai are timp sa se raporteze la peren, cineva si-a gasit timp sa culeaga parti de identitate culturala autentic romaneasca, sa le slefuiasca personalizat si sa ni le ofere intr-o carte pentru a ne reaminti ca nu venim de nicaieri si nu ne indreptam catre niciunde. Dorind sa provoace sintagma, tot mai dezumanizanta, “timpul inseamna bani”, care ne face frivoli daca ii dedicam nedigerat toate energiile noastre, autorul acestor versuri repozitioneaza echilibrul dintre timp si bani, confera elementelor acestui binom o alta incarcatura, mai aproape de sufletele noastre, si ne invita sa reflectam la ceea ce este bine si ceea ce este rau, la valorile trainice ale identitatii culturale autentic nationale si sa redescoperim ceea ce vibreaza cald atunci cand vrem sa ramanem noi insine.”

La fel si Profesorul Universitar Dr. Aurel Mustatea, remarca cu deosebita satisfactie: „Despre omul si creatorul Marin Voican-Ghioroiu ar trebui sa scriu multe pagini ca sa pot scoate in evidenta realizarile sale muzical-poetice. Orice cititor care parcurge paginile lucrarilor sciitorului-compozitor Marin Voican-Ghioroiu isi va da seama de munca neobosita (incununata de-o reala valoare artistica) pe care a depus-o timp de peste cinci decenii si jumatate, spre a da la iveala adevarte dantelarii de exceptie in domeniul melosului popular, in care un rol predominant il detine dorul netarmurit pentru cantecul frumos, autentic al omului de la tara, cat si pentru plaiurile Olteniei iubite, de unde-si trage seva creatoare. Am parcurs fara intrerupere cartile pe care le-a publicat, si sunt coplesit (in primul rand) de vasta tematica cuprinzatoare a traditiilor si spiritualitatii poporului roman, caci de la cantecul de leagan pana la doina si balada, autorul a imbratisat in creatia sa toate genurile poetico-muzicale ale folclorului nostru. Subliniez, in mod special, cantecul de dragoste exprimat de domnia sa cu acea lumina si curatenie sufleteasca nascuta in vatra satului care, numai la noi la romanii mai dainuie spre cinstea celor care au adaugat din veac in veac si pastreaza cu sfintenie in lada de zestre bijuterii cu valoare inestimabila.”

Ca scriitor Marin Voican-Ghioroiu semneaza pagini vibrante despre muzicieni. Ascultandu-l pe Gheorghe Zamfir el ne  transmite emotii nemaiintalnite publicului la fiecare spectacol. “Nu pot sa nu ma opresc la Doina Oltului, melodie de referinta in repertoriul mondial pentru nai. Aici l-am vazut pe cel pe care l-a harazit Demiurgul sa fie cu adevarat magnific. Vedeam cum lacrimile i se scurgeau pe fata, cum degetele mainilor devenisera nai, ele insele, cum acel trup de om este cutremurat de trairi indescriptibile. Pe fata i se citea ca vorbeste cu o lume fantastica, ii raspund codrii seculari, il asculta pietrele Oltului, il mangaie undele racoroase si tamaduitoare ale dorului si iubirii de pamantul patriei “

Pe Maria Lataretu si-o aminteste astfel: “Eram copil, aveam cinci ani cand am cunoscut-o pe tanti Marita in restaurant, la Gara de Nord, unde tatal meu era ospatar. M-a tinut pe genunchi si-mi spunea ca daca da Dumnezeu voi ajunge si eu cantaret, dar Dumnezeu a vrut sa ajung poet si compozitor. In amintirea minunatei Maria Lataretu am compus melodia “Marie, floare de dor”, muzica si versurile imi apartin, fiind interpretata de Rodica Anghelescu (laureata a Festivalului Maria Lataretu – locul II)”.

Marin Voican-Ghioroiu semneaza si teatru: “Speranta”, “Focul”, “Deznadejde si credinta”, “Poetul si Regina”, ”Experiment diabolic”, dar si scenete umoristice de-o mare savoare – ”Nu e bine, calc pe mine”,  „Ce blestem!”

A compus muzica si versuri pentru albumele “In poiana la Oltet”, “De-ar fi dorul fan cosit”, “Din cuvinte-am sadit flori”, “Soarta cine crede-n tine”, “In gradina raiului folcloric”. A scris nenumarate poezii pe cele mai diverse teme. Volumul “Flower crowns for the heroes” (Cununi de flori pentru eroi) bilingv, engleza si romana, a fost publicat recent si in revista “Romanian VIP” din Dallas de catre renumitul publicist George Roca, la care a adaugat si o nota la subsol:  “Am considerat sa-l fac public  deoarece este un exemplu plin de durere, sensibilitate, compasiune si asociere cu victimele actului terorist care a avut loc in 11 septembrie 2001 la New York. Am ramas impresionat atat de frumusetea exprimarii in versuri cat si de taletul de a pune pe note poemele sale”.

In ziua in care l-am cunoscut personal, inaintea mea s-a infatisat un domn cu un brat de flori pe care mi le-a oferit cu gesturi de curtuoazie aleasa – nici nu mi-l inchipuiam altfel – zambind, cu fata luminoasa, cu o privire calda si o voce melodioasa, mi s-a adresat ca si cand am fi fost prieteni de o viata intreaga. Cand intalnim astfel de oameni ca Marin Voican-Ghioroiu, oameni daruiti cu har de la Pronia Cereasca, oameni tesuti din lumina, cu convingeri profunde in valorile neamului nostru carora sa le inchine intreaga viata, cu initiativa creatoare, cu masura in tot ce fac, cu demnitate, cu un larg umanism si curat crestinism, oameni incarcati de emotie si delicatete in fata puritatii simple, trebuie sa ne plecam fruntile.

Conchid, reproducând din rostirea sa: „am şi eu un petic de pământ, am o casă şi un neam de care sunt legat cu fire trainice şi mă mândresc foarte mult că sunt ROMÂN”.

Prof. Ion C. HIRU,
Prof. George BACIU
Prof. Elena Buica

SURSA:

http://www.agero-stuttgart.de
http://www.festivalultineretii.ro
Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

One Comment

  1. Baki Ymeri

    11 septembrie 2016 at 12:20 AM

    Pe ce adresa de e-mail doriti sa Va trimit spre publicare portretul Un traducator de exceptie al literaturii romane in limba albaneza.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Vasilica GRIGORAȘ – Omul și cartea, ființe deopotrivă

„Cărţile sunt fiice ale cerului pogorâte pe pământ ca să aline suferinţele neamului omenes…