Radio Prodiaspora un deceniu de vis împlinit – Elena BUICĂ & Vavila POPOVICI
Sunt multe frumuseți pe lumea asta care ne înfloresc sufletul și iată că acum avem prilejul unor astfel de trăiri oferite de apariția volumului intitulat „Radio ProDiaspora, un deceniu de vis”, la care eu aș adăuga: “… frumos împlinit”.
Acest volum a apărut ca un omagiu adus activității însuflețite a echipei redacţionale a radioului ProDiaspora, aflat la ceas aniversar, împlinirea unui deceniu de existență neîntreruptă ( 2009-2019). Cartea adună în paginile sale însemnările celor care au participat direct, prin efortul lor, la împlinirea acestui vis, dar şi ale celor care s-au bucurat, ascultând postul de radio, unde le-au fost dedicate emisiuni, sau li s-au difuzat interviurile. Sunt impresii, amintiri sau ecouri încărcate de emoție, admirație, frumusețe, de aleasă trăire, toate născute din vibrante rostiri. Selectând câteva citate din acest volum, sper să dea culoare acestor însemnări. Nu am menționat cui aparțin aceste citate, pentru a sublinia unitatea în gând și fapte a acestei minunate echipe.
Mai întâi, se cuvine, să adresăm din plinul inimii: LA MULȚI ANI și CALDE FELICITĂRI! acestui radio de „vis, viață, iubire și speranță”. Merită cu prisosință un cuvânt de închinăciune adresat acelora care au avut această inspirată idee de a da naștere acestui post de radio care-și trimite vocea cu vibrații calde către toți românii aflați pretutindeni în lume, pentru a-i ține laolaltă. Acest radio nou-născut a fost botezat, subliniind esența sa, „ProDiaspora”. La doi ani după apariție lui, a luat ființă și revista sa literară, „ProLitera”, în care se fac cunoscute gândurile și trăirile românilor așternute în scrieri literare.
Din primele rânduri, aflăm că acest radio s-a născut dintr-n vis măreț și dintr-un entuziasm înaripat al doamnei directoare Ecaterina Cîmpean, împreună cu domnul Robert Landmann din Germania și domnul Bogdan Essig din Anglia, la care s-a alăturat mai apoi domnul George Roca din Australia. Dar efervescentul entuziasm, importanța și noblețea scopului propus, precum și încadrarea în actualitate folosind „un stil modern, actual, accesibil şi îmbietor la lectură și la ascultare la Radio ProDiaspora” au atras nenumărați colaboratori, alcătuind o echipa de oameni pasionați în această muncă neremunerată. „Voluntarii nu sunt plătiți, nu pentru că nu au nicio valoare, ci pentru că sunt de neprețuit!”, se subliniaza text. Împreună, într-o unitate deplina, ei „formează o minunată familie care ne face mai buni, mai sensibili, mai drepți, mai imparțiali și ne ajută să descoperim noi orizonturi”.
Ni se umple inima de bucurie și nu ne îndoim de sinceritatea afirmațiilor lor: „Ne doream ca, prin emisiunile radio, să avem pentru fiecare ascultător un cuvânt bun, o vorbă frumoasă, o alinare, în momentele de grea încercare.“ În programul lor lumina cade adesea pe ideea că acest radio ProDiaspora: „S-a născut din dorinţa de a micşora distanţele dintre români, oriunde s-ar afla aceştia. Iniţiativa are ca scop promovarea imaginii României, a românilor, a tradiţiilor, a culturii naţionale în afara graniţelor ţării, în cadrul comunităţilor de români din lumea întreagă”.
Fenomenul acesta, al diasporei, își întinde tot mai larg aripile peste întreaga lume și pentru noi, românii, acesta este ceva mai intens. Existența într-un alt mediu implică multe schimbări, pentru care nu suntem întotdeauna bine pregătiți atunci când ne apare neprevăzutul în cale. Radio ProDiaspora și Revista ProLitera vin în ajutorul nostru ca o mare binefacere pulsând alături de noi, dăruindu-ne sugestii de ieșire din impas, clipe de aleasă bucurie, încurajându-ne și întărindu-ne în spirit, unindu-ne și amintindu-ne de obiceiuri, tradiții, de tot ceea ce definește sufletul poporului român.
Membrii echipei acestui Radio ProDiaspora, prin minunatul lor program, par a fi precursorii Sanctităţii Sale Papa Francisc care spunea în discursul său de la Iași, în ziua de 1 iunie, 2019, adresându-se mulțimii adunate să-l asculte, dar și celor aflați în alte zone ale țării sau ale lumii: „Voi priviţi la viitor şi deschideţi ziua de mâine pentru fiii voştri, pentru nepoţii voştri, pentru poporul vostru, oferind ce-i mai bun din ceea ce aţi învăţat pe drumul vieţii voastre: ca ei să nu uite de unde au plecat. Oriunde vor merge, orice vor face, să nu-şi uite rădăcinile.”
Închei așa, cum am început, cu un elogiu adus acestui “model de luptători pe baricadele adevărului, ale cunoașterii și perfecționării ființei umane”, creatorii acestui spațiu informațional și cultural, unic în lume prin valorile care curg și circulă nestingherite, în cel mai curat și sfânt spirit românesc.
––––––
Elena BUICĂ
Pickering, Toronto, Canada
10 iunie 2019
**************************
Vavila POPOVICI:
PREFAȚĂ LA VOLUMUL „RADIO PRODIASPORA UN DECENIU DE VIS”
Pentru a înțelege rațiunea lecturii acestei cărți, voi începe prin a vă spune că Radio ProDiaspora împlinește în acest an 2019, zece ani de activitate. Să-i urăm dintr-un început: La mulți ani!
„Radioul de VIS, viață, iubire și speranță” a fost înființat în anul 2009, în urma unui proiect realizat de talentata, ființa pasională Ecaterina Cîmpean din România, Robert Landmann din Germania, și Bogdan Essig din Anglia, pentru românii de pretu-tindeni, dar și pentru cei de acasă.
Postul de radio, numit „ProDiaspora”, după cum îi spune numele, s-a născut din dorința de a micșora distanțele dintre românii răspândiți în toate colțurile lumii și a celor rămași acasă, apropiindu-i și aducându-le clipe de bucurie în suflete.
Doamna Ecaterina Cîmpean împreună cu domnul Robert Landmann din Germania și domnul Bogdan Essig din Anglia au avut această genială idee de a crea un spațiu informațional și cultural unic, în care valorile să circule nestingherit, vrând să păstreze totodată, tradițiile și obiceiurile care sunt tezaurul sufletului românesc, pentru a putea fi duse mai departe, fiindcă, considerau dumnealor, „numai așa vom fi demni a viețui pe plaiurile unde s-a zămislit neasemuita alcătuire de cuvinte românești”, de multe ori pe minunate sunete vocale și instrumentale. Cu adevărat, tradițiile, obiceiurile – tezaur al sufletului românesc – nu trebuie uitate, căci „cine uită, nu merită”, spunea Nicolae Iorga, ci păstrate și făcute cunoscute noilor generații de români, dar și celor din afară, interesați de frumoasele noastre obiceiuri, de cultura noastră în general, de gândirea românească care nu este de neglijat, pentru nuanța și valoarea sa deosebită. Și mai cred că sensibilitatea sufletului românesc este semnul unei puteri divine existente în noi. Oriunde ne-am găsi, suntem legați sufletește de pământul patriei prin trecutul istoric, prin viața pe care am trăit-o în țară – noi cei plecați prin străinătăți –, și cu gândul la tot ce va fi după plecarea noastră din această viață, căci „Patria este pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri” scria Delavrancea. Iar Mihai Eminescu caracteriza, cu un ton demn: „Țara este rodul a zeci de generații și aparține altor zeci de generații care vor veni…”.
Entuziasmul i-a cuprins pe mulți, unii dorind să se implice, să ajute la realizarea acestui „Vis”. S-au alăturat români de pe toate meridianele pământului: Franța, Anglia, Olanda, Germania, Italia, Belgia, Spania, Republica Moldova, Austria, Australia, SUA. ș.a.
Radio ProDiaspora emite, de atunci și în prezent, știri on-line, informații în limba română despre evenimentele culturale, artistice, despre viața din țară, muzică… ea fiind, după spusele compo-zitorului, chitaristului englez Robert Fripp, „vinul care umple cupa tăcerii”, cu scopul de a da posibilitatea celor plecați de acasă să se simtă mai aproape de locurile în care s-au născut, au trăit și, de cele mai multe ori, au și ascultat acea muzică, căci „muzica pornește din inimă și se adresează inimilor”, după spusele compozitorului român George Enescu, sau ale compozitorului german Ludvig van Beethoven: „Muzica este mediatorul între viața spirituală și cea trupească”. Spiritul omului are nevoie de clipe în care să poată auzi sunetele muzicii, fără ele viața ne-ar fi animalică, nerelaxantă. Dar, până și unor animale le place muzica, iar păsărilor nici nu mai vorbim!
Echipa Radio Pro Diaspora este alcătuită din redactori și colaboratori români, pasionați de ideea de a face ceva pentru diaspora, mulți dintre ei cu experiență în jurnalism. Efortul lor este unul voluntar, activitatea lor nefiind remunerată. Directorul General Radio ProDiaspora, doamna Ecaterina Câmpean afirma: „Voluntarii nu sunt plătiți, nu pentru că nu au nicio valoare, ci pentru că sunt de neprețuit!” Printre realizatori se numără absolvenți de Conservator, interpreți de muzică folk, populară, country modern, precum și ziariști, scriitori, profesori, dar și oameni cu meserii obișnuite care lucrează cu pasiune, dăruire, cu suflet, numele lor fiind de acum cunoscute de ascultătorii radioului. Și fiind un radio online poate fi ascultat oriunde în lume.
„Zece ani de existență provoacă sentimente de bucurie, de mândrie pentru realizările în această perioadă”, menționează cei din echipă, în frunte cu Directorul General Radio ProDiaspora care, dăruiește mult din timp, gânduri și trăiri, acestui post funcțional. În lărgirea spațiului de activitate, pentru a oferi ascultătorilor mai multe mijloace de informare și divertisment, Radioul s-a îmbogățit cu rândurile scrise cuprinse într-o revistă, cu intenția ca ascultătorul să poată lua cunoștință și de litera scrisă, descoperind articole cu semnături cunoscute din literatura română contemporană. Este vorba de valoroasa revistă intitulată „ProLitera”, în care se publică evenimente, informații, versuri, eseuri, interviuri care cultivă mintea cititorului. De revistă se ocupă, în primul rând, scriitorul cu bogata activitate literară și publicistică – domnul George Roca din Australia, redactorul șef al acestei reviste. Personal m-am bucurat de-a lungul acestor ani de colaborare, prin publicarea de poezii, articole și eseuri, în prețioasa revistă.
În general, revistele de cultură au un rol major în dezvoltarea literaturii, deoarece contribuie la afirmarea talentelor și curentelor literare, depășind granițele țării, astfel făcând cunoscută cultura contemporană. Mulți oameni de cultură au contribuit într-o mai mare sau mai mică măsură la dezvoltarea literaturii române legându-și numele și evoluția de câte o revistă importantă. Lectura te face să evadezi din cotidian, ea este una dintre căile de urmat ale omului pentru îndeplinirea rostului său în această lume, identificarea cu Eul divin din el însuși, până la integrarea sa în Divinitate. Devoțiunea și acțiunea, precum și cunoașterea sunt căile omului pentru deconectarea din infernul lumii fenomenale și pentru eliberarea sa din hidoasele învelișuri pământești a sinelui său divin.
Când oamenii citesc reviste de cultură, ei își îmbogățesc vocabularul, își dezvoltă interesul pentru anumite domenii de cultură și astfel se formează o societate de oameni deosebiți, care știu să gândească mai profund la problemele vieții și care vor să clădească un viitor mai bun generațiilor viitoare.
Scriitorul are un rol important în societatea în care trăiește. Scriitorii se numără adesea printre valorile care definesc specificul unei societăți, prin puterea lor creatoare surprinzând și redând ceea ce este esențial în tradiția și felul de a fi al unui popor.
Într-o societate în care valorile importante sunt tot mai șterse, avem nevoie de oameni atrași spre frumos, spre bine, care să ne reprezinte. Să înțelegem că sufletul celui care creează se contopește cu „sufletul” națiunii din care face parte, pe care o pune în valoare și pe care o înalță în sensul progresului.
Prin lectura materialelor publicate românii dove-desc iubirea de Patrie și de limba română, una dintre cele mai frumoase limbi vorbite din lume, de un popor a cărui obârșie se adâncește în istorie pe o perioadă cu mult peste două milenii, limbă cu o muzicalitate aparte, despre care în secolul al 19-lea, un scriitor român, pe nume George Sion, cu sufletul plin de mândrie pentru limba și neamul românesc, scria poezia intitulată „Limba românească”: „Mult e dulce și frumoasă,/ Limba ce-o vorbim!./ Altă limbă-armonioasă/ ca ea nu găsim…”. Dar poetul Mateevici? – „Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată,/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată …”, fiindcă limba care a crescut în și cu noi, la toate vârstele, nu poate fi înlocuită de nici o limbă învățată, oricât de bine. Este limba interiorității, a eului profund, limba în care gândim. Cu fondul sonor al radioului și cu paginile scrise ale revistei se aduce în prim plan viața de zi cu zi din țara noastră, evenimente care ne macină sufletele; se amintesc cu dragoste, se păstrează și se duc mai departe tradițiile și obiceiurile țării, – tezaurul sufletului nostru românesc. Poetul Luis Cernuda născut în Spania și stabilit ulterior în Mexic, scria: „Pământ natal, ești cu atât mai mult al meu cu cât ești mai departe”.
Sunt convinsă că iubirea călăuzește sufletele celor care de zece ani trudesc cu pasiune la acest post de radio și la această revistă de cultură. Și cum dincolo de zonele de umbră și temeri existente în viața noastră suntem definiți prin ceea ce dăruim, echipa ProDiaspora alegând lucruri pe cât posibil de frumoase, interesante și folositoare, dăruiește cu iubire „hrana” sufletească, întru îmbogățire.
Muzica – literatură a inimii – începe acolo unde sfârșește vorbirea/scrierea noastră. Uneori vorbirea /scrierea și muzica se suprapun, ele fiind – surori gemene.
Felicitări inițiatorilor și susținătorilor acestei minunate activități!
––––––––
Vavila POPOVICI
scriitor
Carolina de Nord (SUA)
Aprilie 2019
Partajează acest conținut:
Publică comentariul