10 tineri coregrafi şi instructori de dans vor încerca să deprindă tainele dansului uitat „Romana“, aşa cum îl descriu vechile partituri descoperite în arhivele Muzeului „Casa Mureşenilor“

Începînd de ieri, 10 tineri coregrafi şi instructori de dans vor încerca să afle tainele unui dans care se credea pierdut: „Romana“. În arhivele Muzeului „Casa Mureşenilor“ a fost descoperită, în urmă cu trei ani, partitura acestui dans, creat de Iacob Mureşianu în 1850. „Primul pas este să învăţe coregrafii acest dans. Proiectul pe care l-am gîndit împreună cu Opera Braşov, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Asociaţia Culturală Germano-Română «Romanima» şi finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional vrea să fie ca un bulgăre de nea. Noi vom da primul impuls, îi vom învăţa să danseze pe cei care, la rîndul lor, vor îi învăţa apoi pe alţii. Beneficiem în acest proiect de ajutorul primului coregraf al Operei Braşov, Nermina Damian. care, în 2007, a pus în scenă acest dans pentru un videoclip realizat la muzeu şi apoi l-a prezentat într-un spectacol al Operei la Bastionul Ţesătorilor. Acest dans este inspirat din dansurile populare româneşti, este un element deosebit de cultură locală. Prin formarea celor zece instructori de dans vrem să împărtăşim acest dans specific Braşovului întregii comunităţi braşovene şi nu numai. Spreăm ca într-un timp relativ scurt să avem la Braşov cîteva sute de dansatori de «Romana»“, a declarat Valer Rus, directorul muzeului „Casa Mureşenilor“.

Ce este „Romana“?

„Romana“, un dans de societate creat de Iacob Mureşianu în cadrul eforturilor sale de a pune în valoare tezaurul coregrafic naţional românesc, a apărut, la Braşov, în 1850. „Inaugurarea saltului naţional, la picnicul de duminica trecută, prin împărţirea de flori la damele şi damicelele care-l jucară, produse în familiile noastre o plăcere dintre cele mai rare şi mai sincere“, scria despre dansul „Romana“ în 29 ianuarie 1850, „Gazeta de Transilvania“. Iacob Mureşianu a selecţionat, dintre dansurile româneşti ardelene şi bănăţene, reprezentative pe atunci, cinci jocuri, pe care le-a constituit într-un dans naţional, de coloană, în 5 figuri (secţiuni). Dansul s-a răspîndit foarte repede în întreaga Transilvanie, fiind dansat la toate seratele şi balurile protipendadei vremii. În 1903, la Tipografia „A. Mureşianu“, a apărut un caiet bilingv, român şi german, intitulat tocmai „Romana“, lucrare care tratează pe larg istoricul apariţiei şi evoluţiei dansului şi descrie cu exactitate şi precizie mişcările fiecărei părţi a suitelor. Dansul este alcătuit din cinci secţiuni denumite figuri: Rosa, Octavia, Mureşana, Augusta şi Nimfa/Amata, între ele apărînd ca un leitmotiv coregrafic, un Rondo, care configurează mişcările de horă. Prima secţiune este inspirată din jocul „Ardeleana“, a doua prezintă „Haţegana“, a treia prelucrează jocul bănăţean „Pe picior“, în timp ce partea a patra preia temele „Învîrtitei“, iar ultima prelucrează mişcările din „Braşoveanca“.

Opera va prelua dansul în spectacolele sale

Prezent la lansarea cursurilor de învăţare a dansului „Romana“, Cristian Mihăilescu, directorul Operei, a declarat că ceea ce face Muzeul „Casa Mureşenilor“ este un act istoric, de redare a unei autentice valori culturale româneşti. „Există atîtea dansuri care sînt specifice diferitelor popoare şi zone geografice, nu văd de ce nu am avea şi noi, românii, un dans care să se impună, mai ales că este un dans cu mare tradiţie. Nici un efort nu este prea mic pentru redarea şi salvarea valorilor culturale româneşti. Am reuşit, ca pe baza broşurii descoperite acum trei ani în arhivele muzeului să reconstituim acest dans cu balerinii Operei şi ne dorim preluarea lui şi prezentarea lui în spectacolele noastre“, a declarat Cristian Mihăilescu. Coregrafa Nermina Damian, cea care a realizat coregrafia primului dans realizat în 2007, a început deja treaba cu cei zece viitori instructori de „Romana“, prezentînd cursanţilor paşii de bază şi cei ai primei părţi ai dansului, urmînd ca în zilele următoare să continue cu celelate patru părţi ale dansului. „Sînt onorată şi bucuroasă că am putut descifra „Romana“, un dans de salon specific românesc, alcătuit din paşi adunaţi din dansurile populare româneşti. Acest dans este un adevărat tezaur pentru cultura română şi îmi face o mare plăcere să contribui la repunerea în circulaţie a lui“, a spus coregrafa. de: » Harald ODĂŢEANU

SURSA: http://www.monitorulexpres.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Soferii model fac toate aceste lucruri! Fa-le si tu!

Nu este deloc greu sa fii un sofer model in trafic, sa conduci prudent si sa ai grija de a…