Sfatul medicului: GRIPA

Gripa rămâne cea mai importantă infecţie virală respiratorie, deoarece este singura care produce epidemii la intervale de 2-3 ani şi pandemii la 15-20 de ani. Specifică sezonului rece, ea poate avea o evoluţie gravă, imprevizibilă, rapidă, cu risc vital în cazurile ce evoluează cu suprainfecţii bacteriene. Epidemiile severe sunt produse de virusul tip A.

În fiecare epidemie însă este vorba de o altă variantă antigenică, deci altă tulpină faţă de care nu mai este eficientă imunitatea câştigată după infecţii anterioare sau vaccinări. Tipurile de virus B şi C sunt mai puţin agresive.

Nu este cazul să intrăm în panică. Virusurile gripale de tip A sunt cunoscute de peste 100 de ani. Sunt cunoscute numeroase epidemii şi pandemii în istoria secolului 20, cum ar fi pandemia de gripă porcină din 1918 sau epidemia din 1976 în SUA cu virus AH1N1.

Este gripa cu virus AH1N1 un pericol?

Dacă izbucneşte o epidemie sau o pandemie poate deveni o mare problemă prin riscul crescut al unor forme grave, complicate, urmate de deces. Grupele de risc din populaţie sunt vârstele mici, copiii cu alte afecţiuni ca: malnutriţia, rahitismul, anemia şi cei cu boli cronice sau boli sistemice grave. O altă grupă de risc o constituie vârstnicii cu boli cronice respiratorii, astm bronşic, bronhopneumopatii cronice obstructive, bolnavii cardiaci, în general cei cu afecţiuni cronice severe.

Ce este important pentru fiecare dintre noi şi pentru comunitate?

Profilaxia este cea mai eficientă prin vaccinare, cu vaccin din tulpina circulară în epidemia respectivă! Vaccinurile din anii precedenţi nu conferă protecţie pe termen lung, ci numai pentru tulpina epidemică respectivă. Ca un exemplu concludent menţionăm că în cazul gripei cu virus AH1N1 deja au apărut modificări, mutaţii multiple genetice, faţă de care se vor prepara noi vaccinuri, cele vechi nefiind eficiente. Acest fenomen este normal şi nu trebuie să declanşăm false alarme.

Recomandăm însă grupelor de risc: vârste extreme, bolnavi cronici, cei cu deficite imunitare, fumători, obezi, cardiaci să apeleze la ajutorul medicului pentru vaccinare. Cum vă explicaţi că noi, cei din sectorul sanitar, cu rare excepţii, ne vaccinăm? Suntem mai bine informaţi asupra riscului în caz de îmbolnăvire dar şi asupra importanţei vaccinării.

Recunoaşterea bolii în caz de epidemie, de îmbolnăvire este relativ uşoară. Boala debutează brusc, cu febră mare, frisoane, dureri musculare şi cefalee, astenie, stare generală alterată, apoi apar manifestări respiratorii cu secreţii nazale abundente, conjunctivele congestionate, strănut, dureri la deglutiţie, voce răguşită-disfonică, tuse uscată sau umedă cu expectoraţie aderentă greu de eliminat.

Cele mai frecvente şi uneori grave complicaţii pot fi pneumoniile bacteriene, otite, sinuzite, bronşiolită, edem pulmonar, laringită obstructivă, meningoencefalită, miocardită, şoc toxic.

Este important să prevenim boala, complicaţiile ei şi riscul evoluţiei nefaste. Nu-mi permit să fac recomandări şi sfaturi privind tratamentul. Dacă după 12-24ore evoluţia este cu probleme este important să solicităm asistenţă medicală calificată. Tratamentul uneori este complex şi trebuie controlat de medic. Să nu uităm izolarea obligatorie a bolnavului cu gripă 4-5 zile pentru a reduce riscul răspândirii bolii aşa cum se întâmplă în colectivităţi. Nu trimiteţi copiii bolnavi la şcoală sau grădiniţă. Adulţii bolnavi trebuie izolaţi şi ei la domiciliu. Formele complicate se internează în secţii de boli infecto-contagioase.

Bunul cel mai de preţ este sănătatea, de ea depinde calitatea vieţii. Un om bine informat se poate apăra de boală.

Dr. Constantin Roman Tămăduianu

SURSA: http://www.expresuldesinaia.ro