Vegetarianismul în Grecia antică

Deşi se crede că vegetarianismul este un concept relativ modern, fiind deseori asociat cu mişcarea New Age, în realitate consumul de carne a fost respins şi criticat cu mii de ani în urmă de reprezentanţi de marcă ai culturii, religiei şi ştiinţei umane. Filosofi, scriitori, istorici, artişti şi oameni de ştiinţă au făcut front comun prin stilul de viaţă ales, scoţând în evidenţă beneficiile sufleteşti şi trupeşti aduse de un regim alimentar fără carne. Printre promotorii vegetarianismului din vechea Eladă se află Pitagora, Socrate şi Platon, personalităţi marcante ale vremii lor şi nu numai.

Pentru cei care vor să calce pe urmele acestora, în România a fost lansată anul trecut  cartea “Arta de a fi lacto-vegetarian”, de Marius Vornicescu, cuprinzând reţete pentru toate gusturile celor care vor să încerce o schimbare în bine.

Pitagora– filosof, matematician şi muzician- este considerat fondatorul mişcării vegetariene. El s-a născut  în sec.VI î.e.n., în insula Samos, mutându-se mai apoi la Crotone, în sudul Italiei, unde a înfiinţat şcoala ce îi purta numele. Deşi nu s-a păstrat nimic scris de el, opera sa continuă să dăinuiască prin intermediul scrierilor discipolilor săi. Cu ajutorul lui Iamblichus, filosof sirian, aflăm că Pitagora şi-a schimbat dieta în jurul vârstei de 20 de ani. Ca rezultat firesc şi necesar al acestei schimbări ” somnul său era  scurt, sufletul său era vigilent şi pur, iar trupul său era întărit  de o stare de perfectă şi invariabilă sănătate.” În ceea ce priveşte dieta propriu-zisă, „el se multumea (spune Porfirius) cu miere sau fagure, sau numai cu pâine, şi  nu  gusta vin  nici dimineaţa nici seara; principalul fel  era de multe ori compus din  ierburi de bucătărie, fierte sau nefierte. Mânca peşte rar.” „Printre alte motive, Pitagora (spune Iamblichus) se bucura de  abstinenţa de la carne de animale deoarece aceasta conduce la pace.”

Socrate s-a născut la Atena  în 470 î.e.n. El era un consumator convins de fructe şi cereale. A fost un căutător activ al adevărului. Socrate a avut prin  învăţăturile sale o influenţă majoră asupra filosofiei occidentale. Iată un extras din cartea a II-a din „Republica” discipolului Platon:

“Socrate : Dacă vom continua obiceiul nostru de a mânca animale, şi dacă  vecinul  nostru urmează o cale similară,  nu vom fi  astfel nevoiţi să mergem la război împotriva lui pentru a ne asigura o păşune mai mare, pentru că a noastră nu va fi suficientă, şi vecinul nostru va avea o nevoie similară de a duce un război împotriva  noastră pentru acelaşi motiv?

Glaucon : Vom fi astfel nevoiţi.

Socrate : Nu  ne-ar împiedica aceste fapte să atingem fericirea, şi, prin urmare, condiţiile necesare pentru construirea unei societăţi corecte, dacă vom avea  dorinţa de a mânca animale?

Glaucon: Da,  ne-ar împiedica.”

Astăzi resursele care sunt necesare pentru a susţine acest mod de viaţă risipitor („dietă” este  grecescul „mod de viaţă”) includ sume mari de energie (a se citi „petrol”) pentru îngrăşăminte, pesticide, antibiotice, refrigerare, pomparea apei, etc. Deci astăzi  mergem la război pentru a menţine accesul nostru la aprovizionarea cu petrol, iar punctul de vedere al lui  Socrate de acum 2500 de ani este mai actual ca niciodată. Şi totuşi nu auzim despre aceste preocupări pe care el le-a subliniat cu  atât de mulţi ani în urmă. De ce nu?

Platon a fost un filosof  al Greciei antice, student al lui Socrate și învățător al lui Aristotel. Împreună cu aceștia, Platon a pus bazele filosofice ale culturii occidentale. Platon a fost interesat de matematică, a scris dialoguri filosofice și a fondat Academia din Atena, prima instituție de învățământ superior din lumea occidentală. Școala va funcționa aproape 1000 de ani, unul dintre obiectivele ei cele mai importante fiind acela de a contribui la pregătirea politică a oamenilor de stat. Platon, în „Republica”, a descris dieta vegetariană ca fiind cea mai potrivită pentru idealul său de societate. Alimentele vegetale sunt preferate, deoarece promovează sănătatea şi  necesită mai puţin pământ pentru a le produce decât alimentele de origine animală. El este cel care susţine că orice consum de carne te face o persoană aspră, în timp ce consumul de plante şi fructe ţine Viu spiritul oamenilor.

“Zeii au creat anumite tipuri de fiinţe pentru a îndestula trupurile noastre, acestea sunt copacii şi plantele şi seminţele.”

SURSA: http://www.romaniapozitiva.ro