Omul duce o existenţă fragmentară. Fiinţarea sa terestră se scurge în fragmente de viaţă şi de neviaţă. Momente de bucurie şi de întristare. Clipe de entuziasm, de extaz, de triumf. Trecutul şi-l aminteşte tot fragmentar: Scene, chipuri, întâmplări, păţanii, vise. Şi istoria omenirii e scrisă pe baza fragmentelor salvate, ca prin minune, din lanţul multimilenar neîntrerupt al războaielor şi al cataclismemor naturale.

Toate cele prin care trecem şi ne petrecem viaţa sunt fragmente ale trăirii. Cu alte cuvinte, trăim şi facem mereu „câte ceva”. Una după alta, ceva şi altceva. Şi tot aşa, zi de zi. Cât trăieşte, fiecare om face „câte ceva” iar când se duce în veşnicie lasă „câte ceva” nefăcut. Nici o viaţă omenească nu se încheie fără rest. La plecare, întotdeauna mai rămâne ceva de spus, ceva de făcut, ceva de gândit sau de răzgândit, ceva de sperat.

Unii lasă în urma lor opere neterminate, schiţe de tablouri, proiecte măreţe, cioturi de capodopere neduse la capăt, câte o frază esenţială dintr-o idee mare, volume ultime ale unui roman, capitole nescrise de carte începută, gânduri negândite până la capăt. Omul trăieşte totuşi cu năzuinţa de a fi întreg în orice  face. Se zbate să iasă din fragmentarism silindu-se ca în orice faptă a sa, să fie ceva întreg, ceva care să se refere la Totul, să oglindească Totul.  Într-un fel, partea să fie întregul.

Oricum, orice fiinţă umană, pentru a fi cu adevărat om, se cade să fie întreg în ceva. Unii visează să trăiască viaţa şi încă ceva. Vor totul şi încă ceva. Întregul, plus încă ceva. Pentru omul prost,  ceea ce este, este. Zice: „asta-i, şi gata! Asta-i situaţia! Zehu ze!”  Sunt simple constatări care nu constată nimic.  Marii gânditori şi creatori de artă au înţeles, demult, că nimic nu e doar atât cât e. Că dincolo de întreg mai e totdeauna ceva.  Câte un om strigă: „Vreau totul plus încă ceva!” La asta visa şi Valery: „L’exces sur le tout”. Blaga exclama şi el, într-un vers: „Vreau totul încă o dată!”

Din păcate, din câte ştim şi înţelegem, o singură viaţă e tot ce i se dă omului. Dacă i se ia, i se ia totul. Ceea ce se întâmplă, în lume, la scară mare, zilnic.

———————-

Zoltan TERNER

Israel, 8 februarie 2017

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

George PETROVAI: Uriașa miză politică a alegerii unui președinte neputincios

Motto: Și iar va fi ce a mai fost în trei decenii necurmat, cu-alegeri prezidențiale și-un…