Simbol al Braşovului, Muntele Tîmpa are şi el o legendă.

Se zice că, pe vremea cînd pămîntul României de azi era un fund de mare, au venit dinspre Răsărit nişte uriaşi. Călcînd din munte în munte, s-au oprit pe Piatra Mare. Pînă în Făgăraş, oricît de mare le-ar fi fost pasul, nu puteau ajunge, aşa că au ridicat o movilă ca să aibă unde pune piciorul. Au scobit piatra din zona Timişului şi au aruncat-o în mare, pe locul unde este acum Tîmpa, pînă ce s-a ridicat deasupra apei muntele pe care îl vedem acum.

Aşa s-a născut muntele braşovenilor.

Legenda ar confirma şi ipoteza că în interiorul Tîmpei ar fi un lac imens. Dar de ce acest nume?

„Tîmpa era scuţită atunci. Cel dintîi uriaş, cînd a pus pasul în vîrful ascuţit al Tîmpei, de greutate, el s-a tîmpit şi de-atunci i-a rămas numele Tîmpa“, spune legenda publicată în Gazeta Transilvaniei din anul 1902.

Uriaşii s-au implicat şi în geneza piramidelor de la Şona.

O legendă povesteşte că namilele, după ce au trecut Oltul, şi-au scuturat încălţările de noroi şi astfel au luat naştere cele opt enigmatice movile.

Şi astăzi, localnici continuă să creadă în uriaşi şi transmit mai departe poveţele moştenite cum că nu e bine să facem săpături în zonă, ca să nu-i deranjăm pe giganţii care îşi au sălaşul sub piramide.

Colinele de la Cristian ar fi opera unui copil de uriaş, care, jucîndu-se, a scăpat pămîntul adunat în poală şi astfel s-au înălţat dealurile de azi.

O altă legendă spune că denumirile Corona şi Braşov ar veni de la păţania regelui maghiar Solomon, care şi-a îngropat coroana lîngă un brad, ca urmăritorii să nu-i recunoască rangul. În timp, termenii coroană şi brad au devenit Corona şi Braşov.

SURSA: http://brasovromania.net