Home Breaking News Stiri Valea Prahovei Stiri Sinaia “AMITIÉ SINAIA”, în tranşeele voluntariatului – misiune franceză la Sinaia

“AMITIÉ SINAIA”, în tranşeele voluntariatului – misiune franceză la Sinaia

17 min read
0
0
235

SINAIA, CU LOPATA ÎN MÂNĂ!

Zăpada care a cotropit toată emisfera nordică ne-a amintit de iernile de basm. BUCURIA copiilor, de la derdeluşul plin de chiote până la patinoarul cu scrâşnet de patine şi chiar eventualitatea unei zile de chiul de la cursuri – pe care le vei recupera într-o sâmbătă, copile! – a fost diferită de GRIJILE oamenilor mari, fie ei şoferi profesionişti sau amatori sau chiar simpli purtători de sacoşă cu alimente.

Cu o însufleţire de care nu-i credeam în stare, sinăienii au ieşit cu lopeţi şi cu mături de nuiele să “dea zăpada”. Posesorii de lopeţi au împrumutat şi vecinilor “scula” salvatoare, făcând loc maşinii, sechestrată temporar pe locul de parcare pe care cu atât zel l-a obţinut de la Primărie. Asta după ce şi-au făcut treaba plugurile şi instalaţiile de deszăpezit de la Drumuri Naţionale, Urban sau Transport Urban.

Tipic românesc, deszăpezirea căilor de acces (bulevarde, străzi) de către utilaje a însemnat o muncă în plus pentru cei care s-au trezit cu alei, străzi secundare sau maşini blocate de nămeţi uriaşi.

După o muncă istovitoare de vreo două ore, ieşi cu maşina şi a doua zi de dimineaţă, ce crezi? Aceiaşi nămeţi uriaşi, după aceeaşi deszăpezire de drum principal. Cei mai mulţi oameni au lăsat maşina, trecând viguros la calitatea de pieton. De altfel, o jumătate de oră de mers pe jos te face să fii “în plină formă” şi aerul proaspăt e chiar mai curat fără noxe de la ţeava ta de eşapament.

În toată această acţiune vorbim de voluntariat, de pornirea aceea, fără plată, dar cu răsplata recunoştinţei celorlalţi.

Ce i-a mânat “în luptă” cu lopata în mână pe sinăieni – ca de altfel pe toţi cei afectaţi de zăpada căzută din abundenţă – în tranşeele munţilor de omăt?

În tranşeele voluntariatului…

  • Nevoia de a face faţă unei situaţii limită.
  • Solidaritatea de a trece peste o criză.
  • Şi chiar ruşinea că persoana de lângă tine dă cu lopata şi tu nu…

VOLUNTARIATUL – CA O DATORIE MORALĂ, CIVICĂ

Ţările vestice, după o atentă observare a nevoilor şi îndelungată experienţă şi-au făcut un bun obicei din a “irosi”, în sensul bun al cuvântului, timp şi resurse în scopul sprijinirii celor mai puţin norocoşi…

MISIUNE FRANCEZĂ LA SINAIADin anul 1985, O.N.U. a declarat ziua de 5 decembrie Ziua Internaţională a Voluntarilor. La noi a pătruns în anul 2000, când Pro Vobis – la vremea respectivă un centru de voluntariat – a organizat prima Gală judeţeană de decernare a premiilor pentru implicarea în comunitate. Organizaţii, sponsori, finanţatori sprijină mişcarea de voluntariat în România, dar exprimarea este anemică şi nu “prinde” la români, obişnuiţi să capete ceva în schimbul unei munci şi având repulsie faţă de munca patriotică.

“Crucea Roşie”, SMURD, “Cercetaşii României” şi cele mai cunoscute organizaţii de voluntari au căpătat o notorietate prin acţiuni de impact social şi câştigă simpatie şi un bun renume.

Ce este voluntariatul?

Este activitatea desfăşurată din proprie iniţiativă, de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială.

Este mare lucru să ştii un bătrân neputincios şi să-i baţi la uşă întrebându-l dacă poţi să-i iei o pâine, un kil de cartofi sau un litru de lapte (vorbim aici doar de cei cu gând bun!).

În Sinaia există, prin iniţiativa profesoarei Mariana Cojoc-Wisernig sau a fondatorilor “Asociaţiei Sinaia – Athis-Mons”, efortul conjugat al unor voluntari într-un scop comun.

Asociaţia de prietenie “Sinaia – Athis-Mons” organizează, periodic, concursuri de compuneri în limba franceză, concursuri de desen, recompensele pentru cei care participă fiind o recunoaştere a ataşamentului faţă de limba franceză.

Au loc, regulat, schimburi de prietenii, francezii fiind găzduiţi de prietenii români, aceştia întorcându-le vizita.

La invitaţia prietenilor francezi, veteranii din Sinaia au participat la întâlnirea foştilor combatanţi, la Paris.

E totuşi prea puţin pentru potenţialul oraşului Sinaia.

Cetăţeni cu aceleaşi interese, “hobby”-uri, se pot uni în organizaţii non-profit care să dea sinergia echipei. Pe net găsiţi tot felul de soluţii şi sfaturi utile…

Voluntari sinăieni, uniţi-vă!

“AMITIÉ SINAIA”

În 1990, o punte peste distanţe a reprezentat-o un convoi umanitar din Franţa. Atunci a venit în România, pentru prima oară, Jacques Delbreil şi de atunci s-a îndrăgostit de România, pe vecie.

MISIUNE FRANCEZĂ LA SINAIAAnul acesta sărbătorim 17 ani de când Sinaia este înfrăţită cu Athis- Mons. Într-un efort constant, Jacques (a rămas prenumele, numele s-a “topit” într-un val de simpatie) a menţinut legătura cu Sinaia, o recunoaştere a afecţiunii faţă de oraşul nostru concretizându-se în titlul de CETĂŢEAN DE ONOARE al oraşului Sinaia, conferit în 2009, la Athis-Mons, la “Fête des Associations”.

“Fête des Associations” are loc în septembrie, într-un parc din Athis, şi fiecare asociaţie “se prezintă”, are un stand în care expune pliante, fotografii, broşuri, CD-uri prin care îşi face cunoscută activitatea.

Astfel, asociaţii sportive (fotbal, tenis, baschet, handbal, judo, aikido), de teatru, dans, grupări etnice, dar şi cu denumiri mai puţin obişnuite: “Albina Ategiana”, “Asociaţia Micilor Fraţi ai Săracilor”, “Asociaţia pentru Prelungirea Liniei de Metro nr.7”, “Asociaţia Donatorilor de Sânge” îşi fac cunoscută activitatea şi fac prozeliţi.

Jacques ştie bine româneşte şi este Preşedintele Asociaţiei “Amitié Sinaia”.

Din asociaţie mai fac parte Marco, Janine, Sylvie, Françoise, Gérard, Isabelle (a rămas prenumele, numele s-a “topit” într-un val de simpatie) şi alţii, cu care cei din Sinaia au legat o trainică prietenie.

COPII CU “PĂRINŢI” FRANCEZI

Centrul de Plasament din Sinaia este punctul “zero” al Asociaţiei “Amitié Sinaia”.

An de an, voluntariatul francez a însemnat o mână de ajutor pentru copiii din Centrul de Plasament. Grija francezilor pentru micuţii şi mai marii orfelini are ca răsplată simpatia şi recunoştinţa celor din Centrul sinăian.

Concret, sprijinul constă în prezenţa, an de an, a voluntarilor francezi în mijlocul copiilor, pe care îi învăţă limba franceză, fiecare sesiune de lucru (de obicei două săptămâni) încheindu-se cu un spectacol în limba franceză (poezii, scenete, cântece).

Deplasarea în România înseamnă concediu de odihnă, deci timp liber în folosul copiilor. Cei retraşi din activitate, deci pensionari, îşi dedică timpul liber copiilor, pe care îi consiliază cu pricepere şi răbdare.

Manuale, cărţi în limba franceză şi cadouri de tot felul fac surprize plăcute micuţilor fără părinţi.

În luna iulie, 10 copii văd Parisul cu ale sale minunăţii, fiind cazaţi gratuit la Athis, într-un spaţiu pus la dispoziţie de o asociaţie catolică. Masa este asigurată prin efortul de bucătar al lui Marco şi a celor din staff-ul asociaţiei.

Căldura sufletească a lui Marco, Jacques, Janine, Françoise şi Sylvie topeşte răceala unor legături între oameni, copiii îmbrăţişându-i şi pupându-i de fiecare dată ca pe nişte adevăraţi părinţi.

O MÂNĂ DE AJUTOR FRANCEZĂ

Fideli voluntariatului asumat şi în anul 2012, Jacques, Sylvie şi Françoise au revenit în Sinaia pe 1 februarie, pentru două săptămâni, cu misiunea stabilită de Asociaţia “Amitié Sinaia”: lecţii cu micuţii Centrului şi ajutoare pentru cei nevoiaşi.

Jacques a fost mandatat de primarul Garcia să angajeze perspectiva colaborării cu oraşul Sinaia, prin întrevederi cu primarul Vlad Oprea.

Pe lângă copiii de la Centrul de Plasament, efortul conjugat al prietenilor francezi se traduce în contribuţia la biblioteca franceză a asociaţiei, circa 100 de volume, dar mai ales în ajutoare materiale pentru familiile aflate în dificultate.

François Garcia şi Vlad Oprea, în numele înfrăţirii dintre cele două oraşe, au făcut, fac şi vor face o mică bucurie – de Paşti, de Crăciun sau cu alte prilejuri – celor care nu îşi pot procura cele necesare în mod continuu.

Contează şi reprezintă o bucurie de moment o plasă cu ulei, făină, zahăr, un salam, un pui, o conservă şi dulciuri pentru copii.

Şi toate acestea prin voluntariat, prin donaţii benevole, prin solidaritatea fără preţ şi fără plată a unor oameni aflaţi la 2.300 de kilometri de Sinaia.

Oameni aflaţi în tranşeele voluntariatului.

Pentru toate acestea, eu vă zic:

  • Merçi, mes amis!
  • Merçi, Jacques, Sylvie, Françoise!
  • Merçi, Marco, Janine, Isabelle, Gérard, Michel, Francesca, Liliane…
  • Mulţumesc tuturor!

SURSA: http://www.expresuldesinaia.ro

 

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Sinaia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Investitorii încep să fie mai interesaţi de Sinaia …

Sinaia „for sale“: tot mai multe pensiuni şi hoteluri sunt la vânzare. „Investitorii încep…