Motto: Nu poti pretui daca nu cunosti!

Imaginati-va o vreme cand nu se inventase automobilul sau avionul, iar corespondenta era transmisa prin curieri calare sau cu postalionul, cand nu aparusera televizorul,calculatorul sau telefonul mobil, nici macar telefonul cu fir. O vreme cand pe locul actualei statiuni Sinaia nu se afla decat vechea Manastire, la care puteai cu greu ajunge doar pe poteci stramte si lunecoase, urmarind firul salbaticei vai a Prahovei, ce la acea data, nu era strabatuta de vreo sosea sau de calea ferata. In acea vreme, se face ca primul drumet venit prin Bucegi sa fie un francez: Jean Alexandre Vaillant este numele acestui profesor de origine franceza, stabilit in tara pe la 1830, numit mai apoi director al Colegiului National Sf. Sava din Bucuresti. El ne-a lasat cea mai veche relatare a unei excursii in Bucegi (dar si din zona Comarnic-Azuga).

Asadar, in vara anului 1839, Vaillant pleaca din Bucuresti, trece prin Ploiesti si Campina de unde isi ia provizii iar la Comarnic se intalneste cu cei doi tarani care ii vor fi ghizi pin munti. Apoi iau cu totii drumul Bucegilor prin Posada (unde viziteaza moara cu fierastrau) si Oratii pe vechiul si periculosul ”drum al domnisorilor”, o poteca ingusta si instabila prin padurea de fag amestecat cu brad. Dupa ce trec de valea lui Bogdan, poposesc la Hanul de la Setu (unde Vaillant remarca traditia culinara a cabanei romanesti: mamaliga cu branza), loc de unde vad pentru prima oara zidurile albe ale Manastirii, la poalele crestelor stancoase, dantelate si inaccesibile ale Bucegilor. In dimineata urmatoare incep ascensiunea prin spatele Manastiri, pe o poteca sinuoasa, repede si alunecatoare,urmarind vagauna pe unde curge torentul Izvor si care ii duce spre Varful cu Dor. Dupa un scurt popas la Masa Ciobanului, goniti de vremea potrivnica, coboara spre valea Ialomitei, strabatand povarnisuri intregi presarate cu brazi care putrazesc culcati la pamant de furtuna din 1828 si ajung spre seara la schitul din gura pesterii Ialomicioarei (ridicat prin 1819 de fratii Popescu din Pietrosita). In ziua urmatoare, calauziti de staret, viziteaza pestera Ialomicioarei si pestera Pustnicului unde ramane uimit de tavanul presarat cu dinti precum falcile unui crocodil si de peretii albi pe care se prelinge ca un lapte ”apa de stanca”. Luandu-si ramas bun de la calugari, urca, traversand padurile de ”pini taratori” (jnepeni) spre un loc plin de stanci bizare, ce te fac sa crezi ca Ciclopii trecusera pe acolo. Ajunsi deci la Babele, fac un popas si afla vechea legenda a acestor stanci spusa de calauza sa, Stoica din Comarnic.

Vremea se strica si dintr-o data, au parte in doar 20 de minute de toate anotimpurile: mai intai ninge si apoi ploua, apare putin soarele dupa care da grindina.Isi continua drumul cu indarjire si dupa alte doua ore de mers calare, lasand in dreapta Caraimanul si dupa ce depasesc obarsia Prahovei (Valea Cerbului), ajung in sfarsit la punctul terminus al acestei preumblari, pe vf.Omu, cu domul lui inalt care il acopera precum o cusma. Si chiar daca suntem cu 9 ani inainte de 1848, data Unirii Principatelor Romane, in mod ciudat, scopul declarat al vizitei francezului Vaillant pe meleagurile noastre, a fost arborarea aici, pe cea mai inalta culme a Bucegilor, a drapelului tricolor, cel ce avea sa devina simbol al viitoarei Uniri. Insa furtuna puternica ce se dezlantuie in acel moment face zadarnica incercarea lor temerara. Intreg cerul se intuneca, negura se ridica din abisuri iar drumetii fac cale intoarsa prin ceata tot mai deasa. ”Suntem pierduti in nori !” exclama Vaillant, in timp ce ratacesc orbeste prin munti, vreme de trei ore. Cand se mai lumineaza, se trezesc la poalele muntelui Paduchiosu, uzi pana la oase si inghetati ca in mijlocul iernii. Pe seara ajung la Iancu, hanul Manastirii de pe Vanturis, unde raman peste noapte iar a doua zi, coboara prin Posada, luand cu el regretele despartirii de Bucegi.

Poate ca n-ar fi lipsita de interes reluarea acestui traseu (ce poate purta numele lui Vaillant) si desenarea lui pe o harta turistica actuala precum si rescrierea acestei istorisiri, in memoria primului calator prin Bucegi, ca omagiu adus tricolorului si minunatei ”generatii pasoptiste” dar si reeditarea lui ca eveniment cultural zonal (vezi targul de fete de pe muntele Gaina) sau ca moment aniversar anual dedicat Unirii Principatelor Romane.

SINAIA, 18.03.2012,
in cadrul campaniei SALVATI SINAIA
arh. MANEA Nicolae Dan
Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Apart Hotel “Best Choice” Sinaia

Cazare in Sinaia “Best Choice Apartments” Apart Hotel “Best Choice” Sinaia cuprinde două a…