Home Breaking News Stiri Exclusive “Artă poetică / Art poétique” de Melania RUSU-CARAGIOIU

“Artă poetică / Art poétique” de Melania RUSU-CARAGIOIU

4 min read
0
0
5,923

ARTĂ POETICĂ

Vis inefabil, tu zbori, diafan, către creste;
Aripile tale vibrează la cel mai fin impuls.
Pata cernelii nu le poate opri,
Chiar dacă poetul trudeşte în orele sale cumplite.

Mâna mea vrea să te cheme – tu, irezistibila candoare !
Eu sorb parfumul tău îndepărtat,
Însă … sublimul nu este destinat eului meu…
Eu cad – lest inutil – sub rime !!!

Iubesc perfecţiunea altor peniţe
Ele îmi dau savoare, mă farmecă, mă înalţă…
Atunci eu prind un fir, dar el se deşiră…
Fila rămâne albă, sub ochii mei pierduţi.

Mi-am sfărămat poemul, cuvânt de cuvânt,
cu o avidă foame.
În van; cuvintele se aşează ca nişte petricele…
sub rostogolul cascadei…

Firul de apă s-a rupt:
Acea delicată sclipire a vremilor, când auzeam
Heruvimii cântând pentru Eternul…

Tu, suava mea muză, cerne puţină rouă pe firave petale,
Aşează-te pe umerii mei, aplecaţi sub povara poetului !
Tu, via mea poezie, neâmplinita rugăciune de duminecă!

ART POÉTIQUE

Mon ineffable songe tu t’envoles vers les cimes.
Tes ailes de zéphyr tremblent aux plus faibles de mes soucis …
La tache d’encre ne peut pas les refermer,
Même si le poète travaille assidûment aux heures de folie …

Ma main voudrait t’attirer, toi, l’impossible bonheur :
Je respire profondément ton parfum,
Dispersé au loin dans l’espace ;
Mais le sublime ne convient pas à mon esprit …
Je tombe, légère et inutile, sous les rimes.

J’aime la perfection d’autres plumes ;
Elles me donnent saveur, elles me redressent.
Lorsque je prends entre mes doigts un fin fil d’araignée,
Il se déchire …
Ma feuille reste toute blanche et mes yeux sont vidés …

J’ai brisé un poème mots par mots par mon désir effréné ;
Mais obstinément les mots s’arrangent comme des cailloux
Sous une chute de torrent en cascade
Qui entame le fil de l’eau.

Délicat souvenir d’un temps où les chérubins
Chantaient l’Éternel …
Toi, ma divine Muse, tu descends comme la rosée

Et comme un rêve sur des pétales ;
Assieds-toi contre mes épaules, abattues par ma lourde tâche de poète;
Toi, ô ma vie, ma poésie, ma prière inachevée de chacun de mes dimanches…
————————————-
Melania RUSU CARAGIOIU

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also

Află totul despre copertinele retractabile și despre dezvoltarea acestora în timp

Oricine are o terasă, fie într-un spațiu personal sau unul comercial, cunoaște foarte bine…