Bondarescu Cristian – „Noaptea Dominoului” (Poeme)

1154 Bondarescu Cristian - "Noaptea Dominoului" (Poeme)

ÎN NOAPTE

Eram cu tine într-o nouă noapte

Păşind încet să nu fim auziţi,

Doar vorbe calde îţi spuneam şi şoapte

Se-aud încet sub teii despletiţi.

Erai frumoasă precum e o zână

Plutind sublim în al ei zbor departe

Cu flori de tei tu-mi împleteşti cunună

De mi-o aşterni tăcută-n miez de noapte.

Cu drag eu versuri sumbre-ţi dăruiesc

Şi îţi dedic aleasă poezie,

L-auzul ei păsări în zbor bocesc

Şi-n noapte se aprinde o făclie.

Zâmbind tăcută cu privirea-mi dai

Dulci mângâieri, dorinţi-ascunse

Pe tronul meu tu muză mă pui crai,

Scriindu-ţi doruri nepătrunse.

Paşii noştri limpezi se-aşează în trecut

Ei se aud în treacăt, în noaptea de demult.

Noi coborâm din ceruri în albul aşternut

Scriind iubirea noastră pe-a foilor tumult.

Venind eu după tine să te cuprind odată

Merg multe ore-n taină, dar nu ajung degrabă

Tu-mi pari chiar lângă mine cum mă priveşti curată

Eu merg mereu spre tine, mă chemi cu a ta şoaptă.

Eram în vis…

DOMINO

Marea gândurilor necuvântate

Din al tău ochi stins se varsă

Şoapte macabre se întrevăd

Sub pale măşti pe cerul negru.

Cuvântul damnat plin de extaz păşeşte

Pe umbra gândului beatic de primăvară

Descătuşat de orice robie temporală.

Atunci vocea de cenuşă lumină

A copiilor stafii tomnatice.

A fost într-un vis trecut, de mai târziu…

Şi n-am mai apucat împreună a păşi

În grădina noastră damnată

Pentru ultima oară…

Cu lacrimi de sânge ne plâng gargoilii

Urma paşilor pierduţi în neant.

Din flaut statuile micilor îngeri cântă

Fastuosul nostru concert de rock

…Ultimul concert de rock.

Suntem acum doi bătrâni

Batjocoriţi de Dumnezeu

Însă eu voi face o vrajă

Ultima vrajă din această viaţă.

Deschide ochii şi luna ne va lumina

Tinerele chipuri angelice

La apus de orizont.

Buzele noastre vinete se vor lipi

Pentru ultima dată în noaptea necuvintelor

…Noaptea învierii noastre.

Acum închide ochii muza mea

Timpul nostru a trecut şi etern vom lumina

Întunecatul necuprins.

Cristian BODNĂRESCU

aprilie 2011

Iaşi

Partajează acest conținut:

5 comentarii

comments user
Viorica

Superbe aceste poezii.

comments user
vio

Sunt…eu fara cuvinte.Superbe si felicitari.
Vio

comments user
Georgeta Resteman

Frumos!Felicitari , domnule Bodnarescu! Sunt placut surprinsa de acest sensibil florilegiu. Va doresc mult succes si inspiratie in continuare!

comments user
Georgeta Resteman

erata, cu scuze -- BONDĂRESCU! 🙂

comments user
Cornelia Anuta

„Flacara nestinsa pe altarul iubirii eterne…”asa il percep eu pe Cristian Bodnarescu

Publică comentariul

You May Have Missed