Cetatea (Bran) este atestata documentar din noiembrie 1377 si a fost construita intre anii 1377 – 1382 cu scopul de a apara granitele de SE ale Transilvaniei si a asigura controlul legaturilor comerciale cu Tara Romaneasca. In anul 1395 intra in proprietatea domnilor munteni, pentru ca dupa 1419 sa devina din nou subordonata voievozilor Transilvaniei. Incepand din anul 1498 cetatea impreuna cu domeniul feudal, intra in stapanirea brasovenilor pana in sec. XVIII, cand incepe sa piarda din importanta economica si administrativa pe care o avuse pana atunci. In sec. XVII a fost restaurata, dupa incendiul care a distrus aproape intreaga constructie. Ocupata de garzile nationale, in timpul revolutiei de la 1848, apoi de austrieci cetatea este redata Brasovului in 1886, pentru ca dupa primul razboi mondial sa fie daruita familiei regale incetandu-si functia sa de cetate. Cu aceasta ocazie s-au facut o serie de modernizari, care au schimbat in parte caracterul originar. In anul 1957 Castelul Bran a fost transformat in muzeu de arta feudala romaneasca si straina, cu mobilier in stilul Renasterii si barocului si o sala cu piese orientale.

Castelul are in plan o forma neregulata, specifica castelelor si cetatilor similare, de inaltime din centrul Europei. Realizat initial in stil gotic castelul a suferit o serie de transformari in stilul Renasterii (sec. XVII) si a pastrat, pe latura nordica, crenelurile si arcadele oarbe, similare ocnitelor, construite dupa 1619.

Turnul cu bosaje din piatra, din dreapta intrarii, dateaza din sec. XVII. Din prima etapa a constructiei s-au pastrat zidul de incinta care inchide curtea interioara, donjonul de pe latura nordica si turnul rotund din extremitatea sud-vestica a zidului de incinta.

Donjonul are inaltimea cea mai mare (7 nivele fata de cele 4 nivele ale restului cladirii) si cuprinde doua incaperi si un post de observatie pe acoperis, la care se ajunge printr-o scara de lemn. Turnul de la intrare si scara mobila de lemn, prin care se facea initial intrarea in castel, au fost distruse si inlocuite cu scara monumentala si turnul actual, strabatut intre etajele I si III de o scara ingusta de piatra.

Incaperile de locuit erau situate la etajele I si II, peste care se ridica masivul donjon. In documentele contabile ale castelelui din anii 1527 – 1537, se gaseste prima mentiune a folosirii caramizilor pentru pardoseli, fabricate probabil la Brasov. Fantana din curtea interioara, cu o adancime de 57 m, este actualmente inchisa printr-un planseu si a ramas cu rol pur decorativ.

SURSA: http://calatorii.myfreeforum.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Veronica BALAJ: În suflet cu poezia din două țări – Amalia ACHARD, Franța

În legătură permanentă cu poezia română, Amalia Achard o translează, prelungindu-i expresi…