Centrala termica supersonica inventata de un brasovean
Inventatorul braşovean Dan Şerbănescu, fost inginer la IAR, propune o soluţie interesantă pentru modernizarea sistemului de termoficare a municipiului – turboreactorul. Deşi pare science-fiction, inovaţia braşoveanului este cât se poate de practică. Motorul cu reacţie a lui Henri Coandă este mult mai eficient, mai puternic şi mai economic decât oricare sistem termic, produce mult mai multă căldură, dar şi energie electrică, pe deasupra. Braşoveanul spune că ideea a fost furată prin intermediul OSIM şi pusă deja în practică la Botoşani. În concluzie: funcţionează!
În timp ce facturile pentru încălzirea casei le zboară braşovenilor banii din buzunare, soluţiile pentru o gigacalorie mai ieftină zac în hangarele Forţelor Aeriene. Este chiar invenţia lui Henri Coandă – motorul cu reacţie. La 100 de ani de la inventarea turboreactorului, Dan Şerbănescu, un alt inginer – de data aceasta din Braşov – propune o nouă întrebuinţare pentru acest motor: „propulsarea” unei centrale termoelectrice de cvartal. Fost pilot şi inginer la IAR Ghimbav, Şerbănescu şi-a dat seama de uluitoarele capacităţi ale motorului cu reacţie de când a văzut prima dată un elicopter franţuzesc Alouette.
„Prima dată am văzut un elicopter Alouette prin 60, eram proaspăt angajat la IAR. Motorul lui semăna cu o lampă de benzină cu care înainte instalatorii sudau ţevile de plumb. Era aşa, ca o ţeavă pe care ieşeau flăcări”, îşi aduce aminte Dan Şerbănescu.
Ar reduce factura la jumătate
Deşi era mai mic decât un motor termic clasic, turbina cu reacţie dezvolta 570 de CP la o rotaţie de 33.500 de turaţii/minut, încălzindu-se la o temperatură de circa 800 de grade. O forţă fantastică în care Şerbănescu a văzut mai mult decât propulsarea unei elice sau a unui supersonic. „Avantajul constă în faptul că un astfel de motor degajă mai multă căldură ca arzătorul unei centrale termice obişnuite, dar în acelaşi timp dezvoltă o lucru mecanic care poate fi folosit la punerea în mişcare a unui generator electric”, arată inventatorul. O centrală termică supersonică poate produce lunar 576 de megawatti şi poate asigura agentul termic pentru sute de blocuri, cu un consum de 114.000 de metri cubi gaz metan. Energia electrică poate fi introdusă în reţeaua Electrica şi vândută, scăzând astfel mai mult factura la energie. Inventatorul spune că braşovenii ar putea plăti chiar mai puţin de jumătate faţă de momentul actual.
Furată şi aplicată la Botoşani
Înainte de revoluţie, Şerbănescu a încercat în mai multe rânduri să implementeze inovaţia chiar în fabrica de avioane de la Ghimbav, dar nu a fost înţeles. CET Braşov a fost la un pas să implementeze sistemul în una din centralele de cvartal, însă a lăsat baltă proiectul pe ultima sută de metri. În 1998, el a propus inovaţia spre omologare la OSIM, iar după doi ani a primit răspuns că proiectul lui a fost trimis la Institutul Naţional de Motoare Termice, pentru aprobare. „După ani buni, într-o dimineaţă, am avut surpriza să-mi văd inovaţia în carne şi oase, pusă la lucru în Botoşani. Directorii de la Institutul Naţional de Motoare Termice erau la televizor, la o emisiune, şi arătau cum le-a venit lor ideea, cum au implementat-o. Şi-au asumat toate creditele, bineînţeles. Le-am bătut obrazul, i-am contestat şi i-am ameninţat. Tocmai de asta cred că au lăsat-o baltă apoi”, îşi aminteşte Şerbănescu.
Se caută un investitor
Ajuns la 81 de ani, braşoveanul şi-a pierdut puterile şi speranţa pentru a implementa de unul singur proiectul. Totuşi, el caută un investitor care ar fi dispus să aloce numai 20.000 de lei, cât ar costa o astfel de centrală supersonică. Este puţin – spune el – pentru că un turboreactor se poate achiziţiona la un preţ de nimic: sunt pline halele aeronautice de ele. „Explicaţia e simplă: fiind făcut din aliaje compozite extrem de dure, aceste motoare nu pot fi date la fiare vechi pentru că nu pot fi dezasamblate şi reciclate. Tocmai de aceea, ele sunt casate şi uitate prin depozitele Forţelor Aeriene”, mai spune Şerbănescu.
Partajează acest conținut:
Un comentariu