• Bazîndu-se pe date concrete, statisticienii braşoveni se încumetă să spună că „este bine să trăieşti la Braşov“, cel puţin comparativ cu alte judeţe ale ţării

Braşovul înregistrează constant diferenţe faţă de restul ţării în tot felul de domenii ale economiei, care atrag evident şi deosebiri în modul de viaţă al cetăţenilor. Statisticienii spun că tendinţele inverse ale Braşovului se întîlnesc mai ales în evoluţia cuantumului pensiei medii şi al salariului mediu net pe economie. Altfel decît în restul ţării se prezintă şi domeniile principale de investiţii şi ramurile cele mai productive ale economiei. Punînd cap la cap toate datele pe care le adună de la agenţii economici, reprezentanţii Statisticii concluzionează că, în ciuda scăderii nivelului de trai, la Braşov se trăieşte încă bine, faţă de alte zone din ţară. Acest lucru se vede în numărul de naşteri, care se menţine constant, şi în sporul natural care rămîne pozitiv, faţă de media pe ţară. Mai bine ca la Braşov se trăieşte numai la Bucureşti, Ilfov, Cluj şi Timişoara.

Pensii peste medie, salarii sub

Unul dintre domeniile care diferenţiază Braşovul de restul ţării este cel al pensiilor, iar asta are un mare impact asupra nivelului de trai, avînd în vedere că Braşovul are peste 131.000 de pensionari în acest moment. Într-un clasament al celor mai mari pensii din ţară, judeţul Braşov este pe locul al doilea. Pensionarii braşoveni au cîştigat, în trimestrul II al acestui an, în medie, 891 de lei noi, cuantumul pensiilor fiind în creştere cu 0,7% faţă de primul semestru al acestui an. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre salariaţi, pentru că angajaţii cîştigă, în medie, mai puţin decît în restul ţării. Deşi judeţul Braşov se află pe locul 5 în ţară din punct de vedere al efectivului de salariaţi, după Timiş, Cluj, Constanţa şi Prahova (Bucureştiul nu este inclus în clasament), totuşi, angajaţii braşoveni cîştigă ceva mai puţin faţă de medie. Spre exemplu, după cum arată cifrele lunii iulie 2010, cîştigul salarial mediu net la Braşov a fost de 1.331 de lei, cu 1,8% mai puţin faţă de media pe ţară, care se situează la 1.355 de lei. Totuşi, braşovenii sînt printre românii care cîştigă cel mai mult în ţară. Salariul mediu net pe economie al braşovenilor este pe locul 6 ca valoare.

Industria şi turismul, punctele forte ale economiei

Domeniile economiei care merg bine la Braşov sînt, fără îndoială, industria şi turismul. Industria este ramura economică cu cea mai mare pondere a valorii adăugate brute, de 33,5%, la fel ca în întreaga Regiune Centru. În primele opt luni ale anului, Braşovul a avut o creştere de 19,6% în ceea ce priveşte producţia industrială, faţă de aceeaşi perioadă din 2009. Procentul este vizibil mai mare decît în restul ţării, industria românească înregistrînd o creştere medie de doar 5%. Şi cifra de afaceri în acest domeniu a crescut mai repede la Braşov, cu 25,3% faţă de 10% cît este media pe ţară aferentă primelor opt luni ale lui 2010. Tot industria este şi ramura în care se cîştigă cel mai bine la Braşov. Directorul Ion Popescu, de la Direcţia Judeţeană de Statistică, explică acest aspect: „în perioada de criză, patronii au făcut disponibilizări. Renunţînd la o parte din angajaţi au mărit salariile celor care au rămas“. Turismul, o altă ramură care merge la Braşov mai bine ca în restul ţării, a avut o creştere cu 25% în luna august 2010, faţă de 2009. Peste 64.000 de turişti au sosit la Braşov în ultima lună de vară, iar durata medie a sejurului a fost de 2,2 zile. La nivel naţional însă, s-a înregistrat o scădere a numărului de turişti, cu aproape 10%.

Braşovul mizează pe construcţii

La Braşov, altfel decît în toată ţara sînt şi investiţiile. În semestrul I din 2010 s-a mers mai mult pe construcţii (44,5%). Dacă investitorii din restul României au preferat să mizeze pe utilaje şi mijloace de transport, cei de la Braşov au investit în continuare în construcţii. Aşa se face că, la Braşov, scăderile importante au vizat investiţiile în utilaje şi mijloace de transport şi nu construcţiile cum s-a întîmplat peste tot în ţară. „La Braşov s-a investit mai mult pe construcţii, de aceea există acum mai multe locuinţe terminate“, explică directorul adjunct de la Statistică, Mihaela Pîtea. În trimestrul II al acestui an s-au ridicat 417 locuinţe, cu 37 mai multe decît în aceeaşi perioadă din 2009. În prima jumătate a anului s-au dat în folosinţă 403 locuinţe în mediul urban şi 184 în mediul rural. Statisticienii spun că tendinţa de a investi în construcţii rămîne crescătoare la Braşov, faţă de restul ţării. Dovadă sînt cele 94 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale eliberate în august de autorităţile locale din întreg judeţul. În plus, se va investi în continuare în construcţii, avînd în vedere că, după o ultimă numărătoare, la jumătatea acestui an erau în construcţie 1.373 de locuinţe, dintre care 206 cu fonduri ANL.

Agricultura, serviciile şi comerţul, sub media naţională

Agricultura, serviciile şi comerţul nu sînt însă punctele forte ale Braşovului. În unităţile sectorului de stat şi privat există efective mai puţine de animale, iar producţia de lapte este sub media pe ţară. Explicaţia este una simplă. „Braşovul este un judeţ puternic urbanizat, aşa că agricultura nu este foarte dezvoltată“, a declarat Ion Popescu. Domeniul serviciilor este de asemenea sub media pe ţară. În iulie 2010 s-a înregistrat o creştere de numai 1,2% faţă de 2009, în timp ce, la nivel naţional, creşterea a fost mult mai evidentă, de 10%. Per total însă, statisticienii braşoveni se încumetă să spună că „este bine să trăieşti la Braşov“, cel puţin comparativ cu alte judeţe ale ţării. Adunînd la un loc toate datele statistice, deşi salariile sînt în continuă scădere, iar preţurile cresc de la o lună la alta, la Braşov încă se trăieşte bine. „Mai bine ca braşovenii o duc cei care locuiesc în Bucureşti, Ilfov, Cluj şi Timişoara“, a declarat directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov.

Spor natural pozitiv

Urmarea evoluţiei economice a judeţului se observă în sporul natural al populaţiei. Deşi numărul de nou-născuţi este, per total, mai mic în 2010, iar numărul de decese creşte uşor, sporul natural se menţine încă pozitiv, spre deosebire de restul ţării. Stratisticienii spun că, în judeţul nostru, deşi sporul natural nu urcă cu mare repeziciune, totuşi numărul nou-născuţilor este constant. Spre exemplu, în luna august, în judeţul Braşov s-au născut 630 de copii, cu 31 mai mulţi faţă de luna iulie şi cu 15 mai mulţi faţă de august 2009. Tot în august, rata natalităţii a fost de 12,6 născuţi la 1.000 de locuitori, ceea ce reprezintă o creştere faţă de iulie, cu 0,6 puncte procentuale. La polul opus, în august au fost înregistrate 460 de decese, iar rata mortalităţii a fost de 9,2 la mia de locuitori. Aşa că sporul natural a fost pozitiv, cu 3,4%, la fel ca în întreaga perioadă a primelor opt luni ale anului. „Deşi sporul natural este în scădere faţă de 2009, în aceeaşi perioadă, putem spune că Braşovul este încă la cifre pozitive, numărul născuţilor depăşindu-l pe cel al deceselor. Este o tendinţă inversă faţă de media pe ţară, care este negativă“, spune directorul adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov, Mihaela Pîtea. Din punct de vedere al sporului natural, Braşovul este pe locul trei în ţară, pe locul 6 ca număr al naşterilor şi pe locul 20 ca număr al deceselor.

Mai puţine divorţuri

Tendinţe diferite sînt şi în ceea ce priveşte numărul căsătoriilor. Se pare că la Braşov oamenii merg la starea civilă pentru căsătorii, nu pentru divorţuri. Chiar dacă numărul căsătoriilor a scăzut în august cu 92 faţă de aceeaşi lună din 2009, statisticienii spun că cele 679 de căsătorii încheiate situează judeţul pe locul 6 în ţară din acest punct de vedere. Pe de altă parte, numărul divorţurilor scade. În perioada ianuarie – iunie 2010 s-au înregistrat cu 698 mai puţine despărţiri faţă de aceeaşi perioadă din 2009. La mia de locuitori sînt 3,17 divorţuri, ceea ce plasează Braşovul pe locul 25 din cele 47 de judeţe ale României.

de: » Mihaela PARGHEL

SURSA: http://www.monitorulexpres.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

TOP 5 locuri in care se distreaza pe cinste orice prahovean!

Fiecare om vrea sa traiasca frumos, sa se bucure cat mai mult de viata in prezenta prieten…